Românii reprezintă 19% din migraţia muncitorilor în interiorul UE, al doilea grup ca mărime după polonezi, cu 25%, dar înaintea germanilor, cu 7%, spune un raport dat publicităţii ieri de Comisia UE.
Românii care au plecat la muncă în UE nu au adus însă perturbări serioase pieţelor locale, nu au antrenat scăderi ale salariilor şi nici nu s-au transformat în beneficiari ai ajutorului de şomaj, precizează raportul, care îndeamnă statele membre să ridice restricţiile impuse muncitorilor din ţara noastră.
Statisticile citate de AFP arată că numărul românilor şi bulgarilor rezidenţi în celelalte state membre a crescut de la 690.000 la 1,6 milioane, din 2003 până la sfârşitul lui 2007, mai exact, până la un an după data aderării celor două ţări.
Proporţia lucrătorilor migranţi din noile state membre este însă mult mai mică decât cea a muncitorilor sosiţi din afara UE, precizează raportul. Migranţii români, spune statistica citată de EUObserver, au preferat în special Spania, Italia şi Marea Britanie, sunt tineri, majoritatea sub 35 de ani, şi lucrează în principal în domeniul construcţiilor şi al agriculturii.
În vreme ce subliniază efectul benefic al migraţiei muncii asupra economiilor ţărilor-gazdă, dar şi al ţărilor din care au plecat lucrătorii, raportul Comisiei UE arată că fenomenul cunoaşte în prezent o temperare.