Vladimir Putin a demonstrat și abilitatea sa – și a staffului de imagine – privind abordarea la nivel popular a politicilor externe ale Rusiei în cadrul celor 4 ore de discuții cu cetățenii ruși de joi, 15 iunie. Din 70 de întrebări, 7 au fost legate de politica externă, prilej de clarificări, liniștirea publicului, dar și lansare de mesaje către capitalele relevante ale lumii, fiind tranșate public adevărate agende privind negocierile și pozițiile Rusiei.
Din nou, Rusia lui Putin și-a arătat legătura indisolubilă cu capabilitățile nucleare, insistând asupra nevoii unor negocieri cu Washingtonul care să vizeze această problematică. Este modalitatea prin care dintotdeauna Moscova își subliniază măreția și rolul major de actor ce poate strica mult dacă nu e băgat în seamă la nivelul potrivit și dacă nu-i sunt respectate doleanțele pe toate direcțiile. Firește că ideea de a impune teme și soluții pe motiv că deține arma nucleară și că doctrina sa militară îi permite să o și utilizeze în conflicte regionale convenționale în care- i sunt afectate interesele, nu duce în mod automat la cedări din partea Washingtonului, dimpotrivă. Ultimele evoluții din Congres, cu accentuarea sancțiunilor și blocarea oricărei încercări a Președintelui Trump de a modifica vreodată aceste sancțiuni slăbindu-le - o acțiune imposibilă astăzi fără acordul explicit al Congresului - arată starea reală de spirit și pozițiile substanțiale transpartinice în SUA.
Putin a declarat că e deschis și ar putea coopera cu SUA în mod specific în neproliferarea nucleară și acordurile privind controlul armamentelor. “Suntem puteri nucleare majore și cooperarea noastră în această sferă merge mult mai departe deoarece vorbim despre un domeniu crucial. Și se referă nu numai la Coreea de Nord ci la teme din multe alte regiuni” a afirmat Putin, la începutul întrebărilor de politică externă, pentru a profila Rusia și pe sine în relațiile internaționale. A adăugat deschiderea pentru cooperarea cu SUA vizând sărăcia – sursă majoră de radicalizare și terorism - și mediu, în ciuda retragerii Statelor Unite din Acordurile de la Paris, afirmând că Președintele Trump nu refuză discuțiile pe această direcție. Cam puține teme și cam marginale sau generale pentru a putea contura o relație cu SUA consistentă.
Ne puteți urmări și pe Google News
Putin susține că respect poporul american (folosind pentru asta o întrebare a unui american prin conexiune video) și dorește revenirea la normal a relațiilor, chiar dacă a afirmat că rusofobia crește în SUA, în primul rând din cauza luptelor politice interne, că nu consideră SUA drept un dușman. Putin consideră totuși că Statele Unite au interese peste tot în lume și constrâng și influențează lideri și state. El a afirmat că o știe de la alți șefi de stat și de guvern cu care a vorbit. Susține că nu a influențat alegerile americane dar își apără interesele legitime. Acum e Crimeea, dar dacă nu era Crimeea, sigur Washingtonul găsea alte motive pentru a îndigui Rusia, s-a plâns Putin.
Ucraina a fost un alt subiect abordat. Fără presiunea strictă a limbajului diplomatic și în încercarea promovării agendei de imagine și captare a bunăvoinței cetățenilor – a răspuns la o întrebare a unui ucrainean – Putin susține că apreciază ucrainenii ce împărtășesc istoria comună cu Rusia(separând deja poporul ucrainean în două) și a folosit oportunitatea pentru a-i răspunde lui Poroshenko, care a citat din poetul rus Lermontov cu poezia Adio nespălată Rusie atunci când a marcat libera circulație cu UE, un gest menit să arate ruptura definitivă și orientarea strategică spre Occident a Ucrainei. Simplul fapt că Președintele ucrainean cunoaște această poezie subliniază cultura și istoria comună a celor două popoare și că ele nu s-ar putea rupe, Putin afirmând că speră să joace un rol în soluționarea conflictului din Estul Ucrainei.
Siria a fost cealaltă temă abordată, obiectivul președintelui rus fiind să marcheze limitele participării Rusiei în conflictele de pe teren și rolul pozitiv pe care-l joacă, pentru a menține sprijinul popular pentru această prezență. Președintele Rusiei a subliniat că rolul Rusiei a fost pregătirea trupelor siriene pentru a crește capacitatea de luptă și că s-a retras în bazele sale de la Hmeimim și Tartus, lăsând trupele guvernamentale siriene să își atingă obiectivele. Nimic despre voluntari, trupe speciale ruse și ciocniri cu trupele SUA și turce, cu sute de morți și răniți aduși în țară pe ascuns, dar a insistat că sprijin aerian împotriva teroriștilor firește că aviația rusă va mai acorda, dacă e nevoie. El a insistat că vrea un process de pace cu toți actorii la masă – deși nu a pronunțat numele lui Bashar al Assad - și că a reușit să testeze armele sale noi și bune, de ultimă generație, în Siria pentru a le putea ajusta, deși știa că sunt foarte bune. Acest fapt a ajutat enorm industria militară rusă.
Recomandările noastre
