Înfruntarea candidaţilor uninominali s-a încheiat în această dimineaţă, la ora 7.00.
Previziunile privind absenteismul sunt însă sumbre, chiar dacă, ieri-dimineaţă, în Gara de Nord, studenţii făceau coadă pentru călătoriile gratis spre casă oferite de guvern pentru a putea vota. Preşedintele României, Traian Băsescu, a făcut apel la populaţia cu drept de vot să se prezinte la urne, astfel încât parlamentul să fie rezultatul opţiunilor politice, nu al indiferenţei. Specificul acestei prime campanii pentru alegeri în sistem uninominal nu a fost de natură să mobilizeze electoratul.
Candidaţii s-au bazat mai mult pe susţinerea liderilor cu notorietate decât pe CV. Votul uninominal a schimbat logica de campanie a candidaţilor pentru parlament. De la statutul de simple nume pe o listă de partid, trase de o „locomotivă“ electorală, candidaţii s-au trezit în postura de actori principali ai jocului de-a convingerea electoratului. Fiecare dintre ei a avut responsabilitatea să-şi organizeze şi să-şi gestioneze campania în colegiul în care s-a înscris. Din acest motiv, nu a avut de-a face cu o singură campanie centralizată a unui partid, ci cu câteva sute.
Decuplarea alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale a condus la dispariţia „locomotivelor“ electorale. Rolul a fost preluat doar parţial de candidaţii desemnaţi de partide pentru funcţia de premier. Ciocnirile dintre Theodor Stolojan, Mircea Geoană şi Călin Popescu-Tăriceanu au lipsit şi prestaţia lor nu a reuşit să ridice tensiunea acestei campanii. „Locomotivele“ au fost în schimb înlocuite cu „personalităţi-proptele“. Candidaţii s-au legitimat prin susţinerea unor personalităţi politice cu notorietate sau cu influenţă în colegiul respectiv. „Garantat Vanghelie“, „Susţinut de Piedone“ sau „Recomandat de Boc“ au fost modalităţi în care s-au prezentat candidaţii. Această schemă a generat şi o replică ironică a unui actor uninominal. Eckstein Kovacs şi-a creat o machetă publicitară în care se prezenta înconjurat de personalităţi precum Obama, Monalisa, Madonna şi Mozart. Sloganul său era „Votează omul, nu poza de grup“.
Votul politic
În afara legitimării prin „personalităţi-proptele“, candidaţii şi-au bazat campania pe brandul partidului. Ionescu de la PDL, Popescu de la PNL sau Georgescu de la PSD ţineau în multe cazuri loc de CV sau ofertă electorală. În unele cazuri, Ionescu de la PDL chiar nu a mai simţit nevoia să-şi treacă numele pe pliante decât într-un ungher ascuns. Această situaţie s-a întâmplat şi din cauza puternicei componente politice a votului. Distribuirea mandatelor proporţional cu numărul de voturi face ca în urma alegerilor unii dintre câştigători să nu fie desemnaţi pentru că au cele mai multe voturi în colegiul lor, ci pur şi simplu pentru că partidului din care fac parte i se mai atribuie un număr de mandate pentru a compensa voturile. Blaturi da, confruntări nu
Cu câteva excepţii, campania a fost lipsită de mult-aşteptatele dueluri. Numele importante ale partidelor nu s-au concurat. Fiecare şi-a decupat un colegiu în care electoratul propriului partid era dominant. Mircea Geoană, Călin Popescu-Tăriceanu, Vasile Blaga sunt doar câteva exemple de „nume grele“ care au candidat fără rivali redutabili.
Astfel, fiecare candidat şi-a văzut de treabă în colegiul său. În funcţie de resurse, a împânzit zona sa cu afişe, panouri, bannere, flyere, ziare de campanie, a cumpărat apariţii în talk-show-urile TV. Chiar şi atacurile între partide au fost superficiale. Perspectiva unei guvernări în coaliţie a făcut ca toate cele trei mari partide să-şi lase loc de „bună ziua“ pentru ca astfel o colaborare ulterioară să nu fie prea bruscă.
CHELTUIELI
3.000.000 euro publicitatea în mass-media
În primele trei săptămâni de campanie partidele au cheltuit, conform unei monitorizări făcute de IPP, trei milioane de euro numai pe publicitatea în mass-media centrală: PNL - 1.180.876 euro, PSD+PC - 984.377 euro şi PDL - 875.028 euro. Monitorizarea IPP a cuprins 21 de cotidiene centrale, 119 reviste/publicaţii periodice, 15 posturi TV şi 9 posturi de radio. Pe lângă acestea, candidaţii au avut costuri cu firmele de consultanţă, cu stafful de campanie, cu tipărituri şi obiecte promoţionale, cu panotajul out-door. Per ansamblu, cheltuielile de campanie au crescut faţă de alegerile pe liste.
APROZAR ELECTORAL
Pentru a reuşi să atragă un electorat apatic, mulţi candidaţi au încercat, pur şi simplu, să-l cumpere, prin diferite metode. Liberalii au folosit din greu banii de la bugetul de stat, dar au dat o mână de ajutor şi PSD. Astfel, pe lângă mărirea pensiilor, guvernul Tăriceanu a alocat, chiar la începutul campaniei, 700 de milioane lei pentru administraţia locală. Banii s-au dus preferenţial către colegiile unde candidează lideri PNL şi PSD precum Tăriceanu, Vosganian, Fenechiu, Geoană, Năstase . Premierul a repetat figura şi la împărţirea calculatoarelor guvernamentale pentru copii , colegiul din Ilfov în care candidează fiind primul pe listă. În schimb, fostul premier Adrian Năstase a apelat la sponsori pentru a împărţi în zona Mizil calculatoare, tablouri, pomi fructiferi. Liderul PC Dan Voiculescu s-a gândit la stomacul alegătorilor deschizând un aprozar cu legume la preţuri ieftine. Mai mult, Voiculescu a împărţit telefoane mobile în sectorul 4.
CAMPANIE MURDARĂ
Capete sparte şi afişe otrăvite
Într-o campanie dominată de noncombat, violenţa şi-a făcut însă şi ea loc, fie că a fost vorba despre cea fizică, fie despre cea de limbaj sau despre atacuri la imagine.
Au fost cazuri în care disputa politică a ajuns până la capete sparte, feţe tumefiate şi vehicule avariate. S-a întâmplat pe Strada Ritmului din sectorul 2 din Bucureşti, care a fost scena unei bătăi între simpatizanţii PNL şi PNG, după ce oamenii lui Becali îi avertizaseră pe liberali că le-au încălcat teritoriul.
Un simpatizant al PNG-CD a susţinut că a fost lovit de maşina PNL, iar pasagerii automobilului spun că cei de la PNG le-au spart geamurile.
Atacuri la imagine
În alte cazuri, partidele au încercat doar să murdărească imaginea adversarilor. PSD a furat sloganul PDL „Ei cu ei, Noi cu Voi“ şi i-a inversat modul de întrebuinţare. Atât pe panourile instalate în locuri circulate, cât şi pe pliante răspândite în Bucureşti, social-democraţii au trecut în dreptul PDL „ei cu ei“, iar în dreptul PSD „Noi cu voi“.
Textul dedicat PDL este însoţit de acuzaţii referitoare la afacerile unor lideri ai PDL. După ce BEM a interzis aceste materiale, PSD a distribuit alte pliante în care atacurile la adresa mai multor candidaţi PDL erau lipite de sigla D.A., de exemplu Elena Udrea, miliardară din parcările publice.
În replică, democrat liberalii au lipit peste afişele PSD banderole pe care scria „furăm tot“.
Pro şi contra Voiculescu
Dacă în multe cazuri partidul advers a fost atacat la „grămadă“, în altele loviturile au fost punctuale.
În zona din sectorul 4 unde candidează Dan Voiculescu, un ziar de campanie care îi face acestuia reclamă conţine şi atacuri la adresa adversarilor. În replică, a fost răspândit un supliment al unui ziar central, plin de referiri la trecutul şi afacerile candidatului PSD+PC. De asemenea, în zona în care candidează Bogdan Olteanu s-au răspândit pliante potrivit cărora liberalul ar intenţiona să transforme Teatrul Masca în loc de reunire al homosexualilor.