Un exemplu este interdicţia neconstituţională şi discriminatorie, din Legea nr 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, ca funcţionarii publici să nu fi "desfăşurat activitate de poliţie politică".  

"Această interdicţie este practic singulară la nivelul categoriilor de persoane care ocupă o funcţie sau o demnitate publică", susţine Valerian Stan, expertul juridic care a colaborat la realizarea raportului Soros.

Un alt exemplu, care se încadrează la categoria interdicţii şi care este considerat de Soros "excesiv de restrictiv", este un alt articol din legea 161/2003 prin care li se interzice funcţionarilor publici "să deţină alte funcţii şi să desfăşoare alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează: în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, în cadrul unei asociaţii familiale sau ca persoană fizică autorizată".

Funcţionari cu reguli preferenţiale

În raportul publicat, Valerian Stan contestă faptul că există funcţionari publici cu statut special cărora nu le sunt aplicate aceleaşi interdicţii. Astfel că legea nr 7/2006 acordă dreptul funcţionarilor publcii parlamentari să desfăşoarea activităţi în cadrul "asociaţiilor familiale sau ca persoană fizică autorizată".

Totodată, interdicţia din legea 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţionala a Penitenciarelor vizează numai activităţi economice şi "mandate" care "au legătură cu atribuţiile funcţionarilor publici pe care le deţin/în legatură cu funcţia pe care o îndeplinesc".

"Instituirea unor incompatibilităţi şi restricţii nejustificate şi excesive pentru funcţionarii publici este contraproductivă şi de natura sa diminueze interesul pentru cariera publică şi să afecteze calitatea şi performanţele corpului funcţionarilor publici, mai ales în contextul unui sistem de salarizare neatractiv şi nemotivant", se arată în raportul Soros.

Astfel, s-a înregistrat o întârziere de opt ani în adoptarea Legii sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici, o restanţă plină de consecinţe în ceea ce priveşte procesul de „reformă a funcţiei publice" din România.