Sfântul Mucenic Lup a fost slujitorul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.
Sfântul Mucenic Lup (sau Lupus) a trăit în smerenie la sfârșitul veacului al III-lea și începutul celui de-al IV-lea, în cetatea Novae, de lângă Dunărea de Jos, unde a fost sclav.
Localitatea Novae era așezată în provincia Moesia Inferior, acolo unde este astăzi orașul Sviștov, în Bulgaria, pe malul drept al Dunării, în dreptul localității Zimnicea.
Pentru acest motiv, mulți sunt de părere că mucenicul s-ar trage din același neam cu noi, românii, deși mineiele românești vorbesc doar în puține cuvinte despre viața acestui mucenic.
Pentru o vreme, Sfântul Mucenic Lup a fost servitorul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, comandantul oștirii din cetatea Tesalonicului, pomenit de Biserică în fiecare an, pe 26 octombrie.
Înainte de a muri, Sfântul Dumitru i-a lăsat lui Lup întreaga avere
După ce stăpânul său este ucis în temniță cu sulițele, Lup a înmuiat marginea veșmântului în sângele lui și i-a luat inelul din deget.
A împărțit săracilor averea lăsată de Sfântul Dumitru și, cu haina însângerată și cu inelul, a mers din cetate în cetate, săvârșind numeroase vindecări minunate.
Aflând acestea, împăratul Maximian (286-305), mare prigonitor al creștinilor, dă ordin ca Lup să fie prins și torturat, pentru a se lepăda de credință.
Cum nu fusese încă creștinat și simțind că sfârșitul este aproape, Lup s-a rugat să primească botezul.
Atunci, o ploaie caldă a început să cadă peste mucenic, fiind astfel botezat în
chip minunat. Sfântul Lup a fost ucis cu sabia la scurt timp, pe 23 august 304.