Grădini, parcuri, monumente, case, instituții, mici detalii de arhitectură, construcții moderne. Aceasta este Italia arhitecturală din Capitală. Un proiect cultural, inițiat de Ambasada Italiei, ne cheamă să devenim turiști în propriul nostru oraș, pentru a descoperit frumuseți pe lângă care, uneori, trecem grăbiți

Un fapt mai puțin cunoscut publicului larg este că statul italian deține câteva proprietăți în București. Fie că sunt parcuri sau clădiri cu diverse destinații, ele se integrează elegant în peisajul urban și contribuie la patrimoniul vechi construit al orașului (Biserica Italiană, Reședința Ambasadorului Italiei), la dezvoltarea sa culturală (fosta Școală Italiană) și la viața orașului de zi cu zi (Parcul Nicolae Iorga). Dar mai sunt multe alte edificii, ridicate după viziuni ale unor arhitecți italieni.

Influențele italiene asupra clădirilor bucureștene au cunoscut două etape: clasică (secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea) și rațională (perioada interbelică). Influențele clasice fac apel la lumea antică prin trăsături convenționale precum coloane, frontoane sau elemente sculpturale, dar și planuri și fațade simetrice. Influențele raționale prefațează stilul funcțional specific arhitecturii totalitare exportat din Italia anilor ’20-’40.

Proiect

Ambasada Italiei la Bucureşti şi Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) au lucrat la proiectul „Ciao Bucharest. Influenţe urbane italiene în Bucureşti”. Proiectul este menit să valorifice şi să facă mai bine cunoscut spiritul creativ italian, reflectat în arhitectura şi peisajele Bucureştiului, din secolul al XVIII-lea până astăzi. Totul este configurat într-o galerie originală de imagini montate în manieră inovatoare, care va dezvălui vizitatorilor clădiri publice şi private, monumente, parcuri, străzi, pieţe, construcţii contemporane, repere italiene care aparţin istoriei urbane a capitalei României. O selecție a fotografiilor va fi inclusă într- un volum, în timp ce website- ul www.ciaobucuresti.ro (lansat, ieri, la reședința ambasadorului Italiei) oferă un tablou amplu al influențelor urbane italiene în Capitală. Pe 2 iunie, la MNAR, va fi deschisă și expoziţia de fotografie.

Pasajul Basarab

Influențele italiene din Capitală continuă și în prezent. Iată două exemple: Pasajul Basarab și noul terminal al Aeroportului Internațional „Henri Coandă”. Pasajul suprateran Basarab a fost construit cu scopul de a fluidiza traficul în zona de nord -vest a Bucureștiului și de a completa inelul interior de circulație al orașului. Înainte să existe pasajul Basarab, pe același loc se ridica o pasarelă metalică pietonală din anii ‘30, pe locul unui pod de cărămidă de la finalul secolului al XIX-lea. Alte edificii: Clădirea Universității, Palatul Romanit (Muzeul Colecțiilor de Artă), Casa Marghiloman, Casa Scarlat Kretzulescu (fostul Muzeul al Literaturii Române), Parcul Nicolae Iorga, o oază liniștită, discretă, ferită de agitația și zgomotul traficului intens de pe Calea Victoriei, Palatul Guvernului, Palatul Știrbei, Muzeul Theodor Aman, Cinematograful Trianon (aflat în stare de degradare), Palatul Regal sau Banca Națională a României.

Reședința ambasadorului

Proprietate a familiei Stolojan-Brătianu, apoi locuită de un negustor norvegian, clădirea a fost cumpărată de statul italian în anul 1920, când a devenit Reședința Ambasadorului Italiei la București. Sediul a fost supus unor lucrări de reamenajare, prin care se conferă exteriorului clădirii monumentalitate în spirit italian. Spațiul exterior e marcat de fântâna situată în ax cu clădirea și de dispunerea vegetației pe laturile terenului. La baza scărilor, spre intrarea din spate, străjuiesc doi soldați romani din piatră.

Biserica Italiană

Biserica Italiană „Preasfântul Mântuitor” este ridicată între anii 1915-1916. Planurile sunt întocmite de arhitecții Mario Stoppa și Giuseppe Tiraboschi. La construcție au contribuit financiar regele Italiei Victor Emanuel al II-lea, Papa Benedict al XV-lea, Ambasadorul Italiei, Carlo Fasciotti și mai mulți conaționali. Stilul construcției este cel al bisericilor din nordul Italiei (vechi romanic lombard), inspirat de biserica „Santa Maria della Grazie” din Milano.

Palatul Mogoșoaia

În jurul anului 1702, Constantin Brâncoveanu ridică palatul, în stil brâncovenesc, cu elemente de factură clasică italiană. Fațada dinspre lac impresionează printr-o logie suprinzătoare de inspirație venețiană. Prințesa Martha Bibescu va fi cea care va readuce la viață Palatul. Este reinaugurat în 1927. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aici se întâlnesc diplomații aliați. Informațiile despre clădiri se găsescu pe www.ciaobucuresti.ro