Cu puțin timp înainte de Revoluție, modul de conducere al lui Ceaușescu începuse să fie criticat tot mai la vedere. Los Angeles Times a publicat un material legat de „sistematizarea” zonelor rurale, procesul fiind asociat cu o adevărată obsesie a dictatorului.
Ceaușescu, aspru criticat peste Ocean
În spatele amplului material a stat jurnalistul american Robert Gillette, care era corespondentul Los Angeles Times la Moscova. În rândurile sale, acesta vorbea despre răul făcut României de regimul comunist și despre planurile lui Nicolae Ceaușescu.
De altfel, conceptul de „sistematizare” a zonelor rurale era asociat cu nerespectarea valorilor țăranului român. În plus, ideile fostului dictator au făcut înconjurul lumii.
Ideile fostului dictator
„În cel de-al 20-lea an de guvernare, președintele Nicolae Ceaușescu își pune ștampila personală în România cu un proiect vast de construcție în Capitală și cu scheme de inginerie socială care promit să modifice fața acestei sărace țări balcanice.
Având un grad de putere personală care o depășește cu mult pe cea a oricărui alt lider est-european, Ceaușescu, în vârstă de 67 de ani, nu a lăsat criza economică prelungită să stea în calea eforturilor sale de a «ridica patria spre vârfuri mai mari de progres și civilizație», așa cum a spus-o într-un discurs recent”.
În mediul rural, planul principal era legat de eliminarea satelor mici, pe care Ceaușescu le vedea „ineficiente din punct de vedere economic”.
Conform directivelor sale, țăranii urmau să se mute în apartamente, care erau situate în apropierea fermelor și a fabricilor. Totodată, fostul dictator și-a dorit să transforme așezările în teren agricol.
Situația în Capitală
În Capitală, Ceaușescu a ordonat distrugerea unei „jumătăți de milă pătrată de cartiere rezidențiale dens populate”. Armata a fost implicată în acest sens. Astfel, 40.000 de persoane din vechiul cartier Uranus, care a supraviețuit cutremurului din 1977, au fost mutate rapid.
În plus, intelectualii disidenți și diplomații occidentali ar fi avut la dispoziție doar 48 de ore pentru a se supune directivelor.
Sursa foto: 60m.ro
Pentru salvarea unor biserici vechi, autoritățile culturale române au făcut numeroase demersuri. Cu toate acestea, cel puțin șase alte lăcașuri de cult datând din secolul al XVII-lea şi începutul secolului al XIX-lea au fost distruse.
Ceaușescu, criticat pentru ordinele din ultimii ani
Din planul fostului dictator a făcut parte si demolarea unei aripi a mănăstirii Antim. Totodată, acesta a ordonat demolarea unei părți din mănăstirea Cotroceni.
„Părțile care au scăpat din această mănăstire care datează din 1679, au fost transformate în cartiere de oaspeți pentru vizitatorii importanți ai statului.
La marginea orașului, mănăstirea Văcărești din secolul al XVIII-lea, care este descrisă într-un text despre istoria artei publicat de stat în 1984 drept «cel mai mare complex monastic al secolului din România», pare destinat distrugerii.
O lucrare de demolare parțială a lăsat biserica centrală puternic deteriorată, acoperișul său rupt și porticul ei plin cu bucăți căzute de zidărie. Un paznic, susținut de câini, descurajează fotografierea”, descria jurnalistul.
De asemenea, acesta vorbește despre gărzile care patrulau peste tot și înterziceau fotografierea punctelor importante din oras.