Cât pierd, de fapt, salariații, odată cu majorarea salariului minim pe economie. Aceasta e tema analizată, luni dimineață de deputatul Marilen Pirtea.
Deputatul PNL Marilen Pirtea susține că Hotărârea Guvernului din 29 noiembrie 2017, care prevede majorarea salariului de bază minim brut pe ţară pentru anul 2018 la un plafon garantat de 1900 de lei, îi va afecta serios pe români. ”Majorarea salariului minim pentru 2018, dar cu trecerea contribuțiilor la salariat, înseamnă scăderea netului real, raportat la puterea de cumpărare. Salariații pierd, de fapt, atât prin inflație, cât și prin creșterea dobânzilor și prețurilor la produse și la combustibili”, arată Pirtea.
La o privire mai atentă, cele două argumente avansate de Executiv pentru justificarea acestei majorări a salariului minim brut garantat de la 1 ianuarie 2018 sunt subiective, susține deputatul.
”Obiectivul macrosalarial ce se află în atenția Guvernului, acela de a depăși pragul de 40% pentru plata muncii din total producție, astfel încât să se apropie de 50%, media din Europa, este unul de performanță globală a economiei, care se sprijină mai ales pe rezultatele reale ale sectorului privat. Acest obiectiv nu se poate atinge prin politici de reglementare fiscală și ale salarizării muncii, dimpotrivă, este un obiectiv care se referă la evoluția naturală a economiei și pieței muncii în România”, notează parlamentarul. Liberalul vorbește despre confuzia pe care o induce voit Executivul cu privire la rolul statului, exprimat prin politici intervenționiste asupra pragului de 40% pentru plata muncii din total producție, arată o viziune paternalistă și perimată asupra funcționării economiei și pieței muncii. ”O astfel de politică economică, în care statul intervine nepermis de mult asupra mecanismelor economice, poate chiar să producă efecte adverse în economia reală, precum ar fi contractarea cererii de forță de muncă, limitarea altor drepturi salariale și nesalariale oferite de angajatorii din economia privată, rigidizarea pachetelor de beneficii oferite angajaților”, mai spune Marilen Pirtea. În economiile mature și consolidate din Europa, acest indicator, al pragului mediu de 50% pentru plata muncii din total producție, este un indicator de referință calculat pe baza evoluției economiei reale, în tendințele ei naturale.
Al doilea argument al Executivului, cel referitor la creșterea cu 31% a salariului minim brut din 2018 față de cel din 2017, este anulat de calculele seci asupra salariului net. ”Având în considerare și transferul contribuțiilor de la angajatori la angajați, majorarea salarială, exprimată în sumă netă în plată, se ridică la doar 97 lei pe lună pentru minimul garantat pe economie, o creștere cu un procent de doar 9% față de netul minim din 2017 (de 1065 lei). Așadar, procentul de 31% la salariul minim brut garantat nu se va resimți la nivelul salariului minim net decât în mică măsură, în condițiile în care chiar această creștere va fi anulată prin inflație și creșterile de prețuri. Dacă nu s-ar fi hotărât transferul contribuțiilor de la angajatori la angajați, această majorare a salariului minim brut chiar s-ar fi simțit în salariul nimim net, creșterea la plafonul brut de 1900 lei ar fi însemnat un plus net substanțial de 202 lei, o creștere de 19% față de actualul salariu minim net. Iată cum Guvernul se laudă că majorează beneficiile minime salariale, dar evită să spună cu exactitate care este suma netă reală pe care salariații o vor încasa. Salariații pierd, de fapt, atât prin inflație, cât și prin creșterea dobânzilor și prețurilor la produse și la combustibili, acesta este adevărul pe care guvernanții de azi nu îl spun”, a mai arătat secretarul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților. (Foto: Adrian Pîclișan)
Recomandările noastre
