Pierderi economice de 15 ori mai mari în România față de Turcia. Salvați Bucureștiul de Marele Cutremur!

Evenimentul Zilei a prezentat detalii semnificative din Raportul Băncii Mondiale referitor la impactul unui cutremur major în București. Studiul, analizele și recomandările - realizate în doi ani (2019-2021) - nu au avut însă un impact și asupra Primăriei Capitalei condusă de Nicușor Dan. Astăzi se împlinesc 658 de zile - cam cât a durat și analiza experților BM - de când se știu efectele unui sinistru în România, prin prisma nenoricilor care s-ar produce în Capitală.

Suntem în anul 2023, contemporani cu tehnologii avansate și instrumente capabile să ofere predictibilitate, însă avem o mentalitate ce pare să vină din anul 1823. Povestea ”drobului de sare” din folclorul național este, de fapt, un autentic studiu genetic, care stabilește foarte clar că în ADN-ul românului domină secvențele moleculare ”Doamne ferește!” și eternul ”Dacă...”.

Doar așa poate fi explicată - științific și rațional - lipsa de reacție în fața evidenței a celor care ocupă poziții în administrația locală și centrală. De 658 de zile stau pe un document esențial și nu fac nimic! Marele Cutremur este combătut cu "Doamne ferește!”, sous pe la colțuri de subordonații lui Nicușor Dan.

”CÂND” - fără ”DACĂ” - va avea loc un cutremur major se estimează pierderi economice directe cuprinse între 7 și 11 miliarde de euro, iar cele indirecte (cauzate de blocarea activității guvernamentale și economice, plus cheltuieli de intervenție de urgență și reconstrucție) - în valoare de 25 miliarde de euro. Ca să-l elimine pe ”Dacă” și pe ”Doamne Ferește!”, Raportul BM notează că există o probabilitate de peste 50% ca un cutremur de o intensitate similară celui din 1977 să aibă loc în viitorul apropiat. Peste 100.000 de copii merg zilnic la școală în clădiri ce vor fi afectate la cutremur.

Noul sistem de operare al Apple, lansat în test publice. Cum îl poți vedea

Denunțătorul lui Coldea, Cătălin Hideg, vrea să scape de controlul judiciar

”(...) Cutremurul din Vrancea de la 4 martie 1977 este considerat un eveniment având o magnitudine cu interval mediu de recurență (IMR) de 80 de ani. Asta înseamnă că, în fiecare an, există o probabilitate de 1,25% să aibă loc un eveniment cu o magnitudine similară; cu alte cuvinte, există o probabilitate de 46% ca Bucureștiul să fie afectat, în următorii 50 de ani, de un cutremur comparabil cu cutremurul din Vrancea din 1977. (...)” - subliniază Raportul B.M. finalizat în anul 2021, citând însă un studiu elaborat în anul 2016! -  (n.n. Văcăreanu, R., A. Aldea, D. Lungu, F. Pavel, C. Neagu, C. Arion, S. Demetriu, and M. Iancovici. 2016. “Probabilistic Seismic Hazard Assessment for Romania.” In Earthquakes and Their Impact on Modern Society, edited by S. D’Amico, p. 137–170. (Evaluarea probabilistică a hazardului seismic in România)

Cutremurul va însemna pierderi economice de 35 miliarde de euro

Prezent: Deja Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a realizat o evaluare preliminară a efectelor cutremurului din Turcia. Se estimează pierderi economice de cel puțin 1% din PIB, aceasta fiind însă ”o evaluare rezonabilă”, notează BERD într-un raport public, citat de Reuters.

Analiștii BERD încearcă să evalueze impactul exact al cutremurelor asupra economiei Turciei, țară cu un PIB de 819 miliarde de dolari. Raportul mai notează că cele 10 provincii intens afectate de cutremure au o pondere relativ mică în PIB-ul Turciei.

Viitor apropiat: În România, în cazul unui cutremur major lucrurile ar sta mult mai grav! Redăm fragmente din analiza experților Băncii Mondiale referitoare la impactul economic în caz de cutremur: ”România este unul dintre statele membre UE cele mai expuse riscului seismic. Deși sunt relativ rare, cutremurele prezintă un risc considerabil pentru România, mai ales având în vedere numărul de clădiri construite înainte de elaborarea codurilor de proiectare moderne. (...) Vulnerabilitatea economiei românești la cutremure este exacerbată de faptul că 75% din populația țării (sau 65 % din populația urbană) și 45% din totalul serviciilor de transport, energie, apă, comunicații critice sunt situate în zone cu risc seismic ridicat.

Bucureștiul, printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastru

Se estimează că 60–75% din activele fixe ale României, care contribuie la 70–80% din produsul intern brut (PIB) al țării se află în zone seismice. 

Bucureștiul se numără printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastru, fiind unul dintre cele mai expuse 10 orașe la risc seismic din lume. Bucureștiul este situat la aproximativ 100–170 km distanță de sursa seismică de adâncime intermediară din Vrancea, unde se pot produce cutremure cu magnitudine moment de până la 8,1. 

Cutremurul din 4 martie, 1977 a avut ca efecte (...) daune totale de 2 miliarde USD (la valoarea din 1978, sau aproximativ 8,5 miliarde USD, la valoarea actuală), 70% din total fiind înregistrate în București.  Un cutremur pe scară largă ar putea avea un impact devastator. Odată cu creșterea concentrării activelor economice și a populației în București, riscul va continua să crească în timp. 

Bucureștiul este o importantă putere economică, producând aproape 25% din produsul intern brut (PIB) al țării (2019). Municipiul găzduiește un număr mare de companii, inclusiv un sector al ospitalității bine reprezentat, generând un venit de 1.350 miliarde de euro (2017). Pe lângă locuințele private, există un fond de clădiri și infrastructuri publice îmbătrânite, care sunt esențiale pentru funcționarea orașului, incluzând școli, spitale, rețeaua de transport, sisteme de distribuție a apei și canalizare, precum și facilitățile de importanță critică ce deservesc personalul de intervenție și clădiri administrative publice. 

Problema locuințelor

Infrastructura culturală a Bucureștiului, ce reprezintă un nod cultural al întregii țări, este, de asemenea, în pericol, contribuind la acumularea de active vulnerabile. 

Oamenii de știință și inginerii estimează că, dacă astăzi ar avea loc un eveniment similar cu cutremurul din Vrancea 1977, acesta ar putea duce la costuri ale pierderilor directe de 7-11 miliarde de euro, cu pierderi economice care depășesc 25 de miliarde de euro.

De asemenea, aceștia estimează că (...) funcționalitatea și accesul la locuințe în București ar fi redusă la 30%, cu o creștere înceată până la 65% după un an și la 90% după doi ani.”

Concluzia - pierderi economice uriașe

Un cutremur în București ar înregistra pierderi economice, cumulate - directe și indirecte - de aproximativ 35 miliarde de euro - respectiv 15% din PIB. Adică de 15 ori mai mari decât pierderile economice negative înregistrate în Turcia (1% din PIB).

Se pot reduce semnificativ pierderile economice DACĂ se iau măsuri imediate de punere în siguranță a activelor vulnerabile: clădiri, drumuri, poduri, pasaje, rețele de utilități. 

Sfatul unui consultant politic este să înlocuiți în discursul public ideea ROTATIVA guvernamentală cu o rotativă de PRIORITĂȚI GUVERNAMENTALE, pentru a evita alte potențiale pierderi, bazate pe următoarele realități:

• Bucureștiul este motorul economiei națională și o importantă putere economică care generează aproape 25% din produsul intern brut (PIB) al țării. 
• Bucureștiul găzduiește funcțiile vitale ale Guvernului și funcțiile economice ale țării, un mediu construit aflat în proprietatea și administrația diferitor entități guvernamentale, autorități municipale și sectoriale, dar și a sectorului privat și a celui public. 
• Spitalele din București deservesc țara, clădirile guvernamentale găzduiesc factorii de decizie naționali și subnaționali, iar nodurile de transport care trec prin București sunt vitale pentru economia României.
• Parte semnificativă a patrimoniului național cultural intangibil se află tot în București.