Miliarde de bacterii, ciuperci și viruși trăiesc pe suprafața corpului nostru. Abia acum începem să înțelegem rolul vital pe care microbii îl joacă în sănătatea și bunăstarea noastră.
Apropie-te de orice centimetru pătrat de piele de pe corpul tău și vei găsi între 10.000 și un milion de bacterii care trăiesc acolo. Corpul tău este acoperit de un ecosistem microbian plin de viață. Destul de dezgustător, nu? Sau este?
Există tot mai multe dovezi că microbiota pielii noastre joacă de fapt un rol crucial în menținerea sănătății noastre și aduce o serie surprinzătoare de alte beneficii. Așa că nu căutați încă săpunul antibacterian.
Este posibil să fi auzit deja de microbiomul intestinal, ecosistemul de microbi care populează intestinele. Este bine stabilit că diversitatea acestei colecții de bacterii, ciuperci, viruși și alte organisme unicelulare joacă un rol important într-o serie de boli, de la diabet la astm și chiar depresie.
Microbii care ne fac bine
Dar se pare că microbii autostopiști de pe pielea noastră pot fi la fel de buni pentru noi, oferind prima linie de apărare împotriva oricăror agenți patogeni care ar putea fi suficient de ghinioniști să se stabilească pe suprafața corpului nostru. De asemenea, ei ajută la descompunerea unora dintre substanțele chimice pe care le întâlnim în viața de zi cu zi și joacă un rol important în dezvoltarea sistemului nostru imunitar.
Microbiomul pielii este al doilea ca diversitate bacteriană după cel al intestinelor noastre. Acest lucru este destul de surprinzător dacă stai să te gândești la asta. În comparație cu habitatul sigur, cald și umed al gurii sau al intestinelor noastre, pielea este un loc destul de neospitalier. "Pielea este un mediu foarte ostil în comparație cu alte zone ale corpului", spune Holly Wilkinson, lector în vindecarea rănilor la Universitatea din Hull, în Regatul Unit.
"Este uscată, stearpă și foarte expusă la elemente. Bacteriile care trăiesc acolo au evoluat de-a lungul a milioane de ani pentru a face față acestor presiuni." Iar această co-evoluție ne-a adus multe beneficii. De asemenea, nu toate părțile pielii sunt colonizate în mod egal. Bacteriile pot fi surprinzător de pretențioase în ceea ce privește locul în care vor să trăiască. Luați un tampon și treceți-l de-a lungul frunții, nasului sau spatelui și veți descoperi că aceste zone sunt pline de Cutibacterium, un gen de bacterii care a evoluat pentru a se hrăni cu sebumul gras produs de celulele pielii noastre pentru a ajuta la hidratarea și protejarea stratului exterior al corpului nostru. Cu toate acestea, luați o mostră din axila caldă și umedă și probabil veți găsi o mulțime de Staphylococcus și Corynebacterium.
Speciile de pe corpul nostru
Uitați-vă între degetele de la picioare și veți găsi o abundență de specii de Propionibactrium - dintre care unele sunt folosite și în fabricarea brânzeturilor, împreună cu o gamă largă de ciuperci. Regiunile uscate ale pielii, cum ar fi brațele și picioarele, sunt deosebit de neospitaliere pentru bacterii, astfel încât speciile care își fac casă aici nu tind să rămână prea mult timp. De asemenea, acestea tind să găzduiască o proporție mai mare de viruși decât alte zone externe ale corpului. Desigur, pielea noastră găzduiește și alte creaturi, cum ar fi acarienii minusculi. De-a lungul mileniilor, acești microbi au format un fel de relație simbiotică cu noi, oamenii. Bacteriile, ciupercile și acarienii care trăiesc pe pielea noastră beneficiază de un aport constant de substanțe nutritive bogate. Dar și noi ne bazăm pe microbiomul pielii noastre, deoarece speciile benefice ne ajută să respingem bacteriile patogene, mai dăunătoare, concurând împotriva lor. "În virtutea faptului că există deja toate aceste bacterii, este destul de greu pentru un agent patogen să se instaleze", spune Wilkinson. "Orice bacterie care intră trebuie să fie capabilă să copleșească sistemul, dar pentru a face acest lucru trebuie să concureze cu bacterii care sunt foarte evoluate pentru a fi în acest mediu."
De asemenea, poartă un război împotriva potențialilor invadatori, producând substanțe chimice care le inhibă creșterea sau chiar îi omoară complet.
Microbii și sistemul imunitar
De exemplu, Staphylococcus epidermidis și Staphylococcus hominis - două specii comensale care se bazează pe noi și pe alte animale pentru a le găzdui - produc molecule antimicrobiene care inhibă Staphylococcus aureus, o specie dăunătoare de bacterii asociată cu infecțiile MRSA și o sursă comună de infecții cutanate. Unii oameni de știință cred, de asemenea, că, la fel ca microbiomul intestinal, microbiomul cutanat joacă un rol în "formarea" sistemului nostru imunitar în timpul copilăriei, învățându-l ce ținte să atace și pe care să le ignore. Se crede că există o legătură între diversitatea anumitor bacterii de pe piele și un risc mai scăzut de alergii, de exemplu, scrie BBC.