Românii reprezintă a treia mare comunitate care lucrează în Marea Britanie, după polonezi și irlandezi. Dacă de ani buni ne-am lamentat că ne pleacă conaționalii pentru locuri de muncă mai bine plătite, inclusiv în Regatul Unit, se pare că nu suntem pregătiți nici să-i asimilăm pe cei care ar putea opta pentru reintegrare, ca efect al Brexit-ului. EVZ a solicitat Ministerului Muncii o poziție în acest sens.

„Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană este un proces complex, ce poate dura cel puțin doi ani de la notificarea oficială făcută către Consiliului Uniunii Europene”, se stipulează, de la bun început, în răspunsul ministerului.  Mai pe românește, ne pasc minim doi ani de incertitudini și aceasta pentru că „deocamdată, nu a fost stabilită o abordare concretă din partea Marii Britanii cu privire la situația cetățenilor UE care lucrează pe teritoriul acestui stat”. Cum va reacționa Romnânia?

Soarta românilor la mâna negociatorilor UE-Marea Britanie

Printre posibilele variante ale Guvernului britanic în ceea ce privește cetățenii UE, inclusiv cei români, care locuiesc și lucrează în Insulă, „apreciem că aceștia se pot regăsi în trei situații: cetățenii statelor membre care doresc să locuiască şi să lucreze pe teritoriul acestui stat să nu mai beneficieze de dreptul de muncă şi de asistenţă socială care se aplică în prezent, ca Marea Britanie să acorde, în continuare, dreptul de muncă cetăţenilor UE care lucrează, deja, pe teritoriul acestei țări sau ca Regatul să negocieze cu fiecare stat membru UE condițiile de intrare și ședere în scop de muncă a cetățenilor proprii”. 

Astfel, punând răul în față, în cazul în care autoritățile britanice vor lua o decizie care să determine părăsirea pieței muncii din Regat, cetățenii români vor beneficia, în continuare, de dreptul de liberă circulație în celelalte state membre UE sau pot opta pentru reîntoarcerea în România.

Nimic palpabil, doar supoziții

„În cazul în care aleg să revină în țară, cetățenii noștri pot accesa, în scopul facilitării integrării pe piața muncii din România, măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă care au fost dezvoltate și perfecționate, unele dintre ele adresându-se în mod explicit și acestei categorii de persoane, de exemplu, prima de instalare. Indiferent de decizia care va fi luată la nivelul Marii Britanii, apreciem că o posibilă reîntoarcere a cetățenilor români nu ar conduce la apariția unor situații ce nu vor putea fi gestionate, din perspectiva reintegrării lor pe piața muncii”,  a adaugat Ministerul Muncii, fără să ofere, însă, detalii în acest sens, conform principiului neaoș „om trăi și om vedea!”

Singurele măsuri concrete sunt pentru medici

Pe fondul unei crize acute de medici în România, situația celor care lucrează peste hotare pare să fie mai bine gestionată de către autorități, în sensul creeării unor stimulente palpabile. Astfel, Olguța Vasilescu, ministrul Muncii și Justiției Sociale,  a plusat definitoriu „sănătatea crește cu tot sectorul de la 1 ianuarie 2018. Vrem sa stopăm exodul medicilor. Au plecat 14.000 de medici din România. Singura solutie este să aducem salarizarea la 70% din îndemnizaţia medicului din UE. Salariile doctorilor vor fi cuprinse între 1.200 de euro şi 3.600 de euro”.

Pe de altă parte, ministrul Sănătății, Florian Bodog, a afirmat că, „am înființat Centrul Național de Resurse Umane în cadrul ministerului, prin intermediul căruia se va acorda asistență medicilor români din străinătate, care doresc să revină în țară. Avem deja solicitări de la medici care doresc să se întoarcă. (…) Este și cazul Angliei. Am și discutat cu omologul meu britanic, la întâlnirea de la Bonn, despre medicii care lucrează în Marea Britanie, în condițiile Brexit-ului”.

Cifra exactă a românilor din Marea Britanie e o necunoscută

Peste 234.000 de români lucrează în Marea Britanie, ocupând locul al treilea ca naționalitate, după polonezi (916.000) și irlandezi (322.000). Dintre aceștia, doar 14.000 au obținut cetățenie britanică. Domeniile în care lucrează conaționalii noștri sun construcțiile, distribuția, hotelurile și restaurantele, domeniul bancar și finanțe, precum și administrația publică, educația și sănătatea, agricultură și aceasta conform raportărilor Ministerului Muncii. Salariile acestora sunt, însă, aproape la jumătate față de cele ale celorlalți angajați.

Câți români lucrează la negru, adică fără forme legale, este greu de estimat, după spusele Ministerului Muncii. În schimb, conform ultimelor date disponibile publicate de către Departamentul pentru Muncă și Pensii al Marii Britanii, în luna februarie 2015, 3.430 de cetățeni români beneficiau de ajutoare sociale acordate persoanelor cu vârstă de muncă, adică indemnizația de șomaj, indemnizație pentru susținere și angajare, indemnizație pentru persoane cu dizabilități. Acestea ajung la aproximativ 1.200 de lire pe lună. Totodată, la nivelul lunii iunie 2015, erau în plată 240 de alocații „exportate” din Marea Britanie pentru 413 copii cu reședința în România. Alocația pentru copii este de 84 de lire pe lună.

.