Anul 2024 ar fi debutat puternic pe piața imobiliară, în special în București, unde numărul tranzacțiilor cu apartamente ar fi înregistrat o creștere semnificativă de 18% în primul trimestru, comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior. În alte regiuni ale țării, cererea pentru proprietăți rezidențiale a înregistrat chiar și creșteri mai mari, ajungând până la 19%. Cel puțin asta spun specialiștii în imobiliare, în timp ce economiștii îi contrazic, mergând pe ideea că se forțează creșterea prețurilor.

Specialiștii de la Colliers, de exemplu, observă o continuare a interesului ridicat pentru achiziționarea de locuințe, iar această tendință este menținută în contextul detensionării piețelor financiare.

Numai că, prețurile vor urca în mod inevitabil în contextul creșterii continue a cererii și a presiunii asupra ofertei limitate de locuințe.

Piața imobiliară. Prețurile apartamentelor vor crește și mai mult

Cu toate că se prevede o scădere a numărului de locuințe finalizate atât în acest an, cât și în anul următor, în București, unde vânzările din primele trei luni au înregistrat o creștere de aproximativ 18% față de aceeași perioadă din 2023, cererea în creștere va exercita presiune asupra prețurilor pe termen mediu.

Cele mai semnificative creșteri de vânzări printre marile orașe s-au înregistrat în Timișoara, cu o creștere de 24%.

Factorul principal care a influențat această evoluție pe piața imobiliară este efectul de bază, având în vedere că în anul precedent vânzările din primele două luni au fost extrem de scăzute din cauza creșterii costurilor de finanțare.

„Deși luna martie nu a continuat trendul anilor record pentru vânzări înregistrat în 2021-2022, piața nu susține încă o accelerare semnificativă a numărului de tranzacții, mai ales că și costurile de finanțare rămân ridicate.

În contextul în care inflația scade mai lent decât era prevăzut în prognozele oficiale, anticipăm că o scădere mai semnificativă a ratei dobânzilor, față de nivelul puțin sub 6% înregistrat în prezent, va fi observată cel mai probabil la începutul anului viitor.

Dacă nu vor apărea noi șocuri majore care să afecteze cererea de apartamente în următoarea perioadă, ne așteptăm ca fluctuațiile mari de la o lună la alta, specifice anilor de după pandemie, să fie înlocuite treptat de variații mai moderate și mai previzibile”, a explicat Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

Cum e situația în celelalte orașe ale României

În Cluj-Napoca, luna martie nu a reușit să reproducă ritmul vânzărilor din începutul anului, însă pe tot parcursul trimestrului, trendul a fost similar cu cel din București, înregistrând o creștere de 18%.

Clujul se menține ca orașul cu piața imobiliară cea mai scumpă. Însă, experții sunt de părere că atingerea recordurilor de vânzări din ultimii ani va fi mai dificilă pentru o perioadă semnificativă de timp, în lipsa unei accelerări a ritmului de dezvoltare pentru noi locuințe.

În Iași, în primul trimestru, numărul tranzacțiilor a depășit semnificativ valorile înregistrate în trecut, datorită finalizării mai multor ansambluri rezidențiale de mari dimensiuni în prima parte a acestui an. Chiar și fără influența acestor livrări, ritmul vânzărilor în Iași este în creștere față de anii precedenți, semnalând o accelerare a dezvoltării orașului.

Piața imobiliară nu și-a revenit după pandemie

Gabriel Blăniță susține că atunci când se analizează strict numărul de tranzacții și se compară începutul lui 2024 cu anii record, se observă o scădere de 15%, în timp ce, în raport cu perioada 2017-2019, se constată un plus de 20%.

Unul dintre motivele pentru care nu se fac prea des comparații cu anii dinaintea pandemiei este că s-au produs multe schimbări de atunci.

„De exemplu, în ultimii 6 ani s-au construit peste 400.000 de locuințe în România, iar un stoc de locuințe în creștere s-ar traduce și printr-o creștere a numărului de tranzacții. În plus, salariul mediu net la nivel național s-a dublat în ultimii 6 ani, iar PIB-ul în aceeași perioadă a crescut cu aproape 70%.

Prețurile apartamentelor nu au rămas neschimbate, ci au crescut considerabil în orașele mari, în special în cazul construcțiilor noi. Adoptarea standardelor nZEB crește și mai mult costul construcțiilor noi, iar toate aceste aspecte fac din ce în ce mai dificilă compararea între diferite perioade.

Avem o piață rezidențială din ce în ce mai complexă și este important să ne uităm atât la indicatorii backward-looking, cum ar fi numărul de tranzacții, prețurile, raportul de accesibilitate, stocul, livrările, etc., cât și la indicatorii forward-looking, cum ar fi autorizațiile emise, cererile de credite, intenția de cumpărare”, a mai adăugat Gabriel Blăniță despre piața imobiliară, într-un comunicat.