Pe 22 noiembrie s-au împlinit 54 de ani de la asasinarea președintelui american. JFK a devenit o legendă a politicii. În cei doi ani de mandat la Casa Albă, Kennedy a avut foarte puține contacte cu românii

Se împlinesc 54 de ani de la asasinarea celui de-al 35-lea președinte al SUA, John Fitzgerald Kennedy, împușcat pe 22 noiembrie 1963, în Dallas, Texas. Moartea sa este un subiect permanent de teorii ale conspirației, chiar dacă a fost subiectul a mai multor anchete. Versiunea oficială este că președintele a fost împușcat de un fost marinar militar, Lee Harvey Oswald, împușcat la rândul său, două zile mai târziu de un gangster texan, Jack Ruby. Anchetele legate de moartea lui Kennedy fac acum obiectul unei uriașe declasificări, Evenimentul Zilei publicând mai multe episoade din aceste documente.

Kennedy a ajuns președinte în 1961. În cei aproape doi ani cât a stat la Casa Albă a avut puține contacte cu românii, țara noastră nefiind în primul plan al preocupărilor americanilor.

În JFK Library de la Casa Albă est un singur set de fotografii alături de un român, Petre Bălăceanu, numit de Gheorghe Gheorghiu- Dej, în decembrie 1961, ministru plenipotențiar și șef al Legației Republicii Populare România la Washington.

Ce informații avea JFK despre România

Petre Bălăceanu a fost primit de președinte pe 12 decembrie 1961, ocazie cu care s-au făcut și fotografiile. El venea să prezinte scrisoarea de acreditare și, evident, avea pregătită și o alocuțiune. Potrivit documentelor din Biblioteca Prezidențială și Muzeul John Fitzgerald Kennedy, încă din 1 decembrie, Departamentul de Stat i-a pregătit președintelui o informare despre înlocuirea vechiului ambasador, George Macovescu, o copie a mini-discursului noului șef al Legației și răspunsul pe care ar fi trebuit să îl dea președintele. A fost întocmit și un memorandum cu informații confidențiale despre România și noul ambasador.

Acest memorandum are câteva informații interesante. Consilierii îi spun președintelui că în ultimul an oficialii români au insistat pe întărirea relațiilor economice cu SUA, dorind ridicare unor interdicții de export pentru a putea cumpăra instalații industriale. Președintele era avertizat și că românii vor cere clauza națiunii celei mai favorizate.

Kennedy era sfătuit să nu promită nimic, să se arate interesat de o deschidere a relațiilor economice, dar să o condiționeze de o normalizare a relațiilor politice. Să ceară normalizarea legăturilor consulare și ridicarea unor restricții.

Fost guvernator al Băncii Naționale

Memorandumul are la final un scurt portret al lui Petre Bălăceanu. Se spune că vine la Washington de la Londra, că a condus Banca Națională și, dată fiind pregătirea sa de economist, este de bănuit că misiunea sa în SUA are legătură cu obiectivele economice ale României.

Petre Bălăceanu fusese guvernator al Băncii Naționale, între 1953 și 1956 și, pentru câteva luni, în 1957. Apoi a fost diplomat la Buenos Aires, Londra și Islanda.

A rămas șef al Legației române până în 1967, iar, din 1964, a fost ambasador.