Peste un sfert dintre elevii români sunt bolnavi cronic

Problemele de vedere, cele de creştere, obezitatea şi afecţiunile coloanei vertebrale sunt cele mai răspândite boli printre preşcolari şi elevi.

Mai mult de 25% dintre cei peste 700.000 de preşcolari şi elevi, examinaţi de medici anul trecut, au suferit afecţiuni cronice. Aşa arată datele Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) care mai precizează că cele mai răspândite afecţiuni, descoperite în timpul controalelor din şcoli, au fost problemele de vedere, hipotrofiile staturo-ponderale (copiii cresc cu o rată inferioară limitei normale), sechelele de rahitism, deformările coloanei vertebrale, dar şi obezitatea neendocrină, afecţiunile cronice ale amigdalelor, precum şi alte afecţiuni endocrine şi de metabolism.

Aceste probleme de sănătate au fost înregistrate, cu mici diferenţieri, în toate judeţele monitorizate. Potrivit specialiştilor, poziţia incorectă la birou este principalul vinovat pentru numărul mare de copii cu tulburări de vedere. Tot medicii avertizează că poziţia greşită în bancă poate cauza şi deformări ale coloanei vertebrale. Pentru a preveni aceste afecţiuni, copiii trebuie să facă sport, dar şi un examen clinic anual în cadrul căruia să fie examinaţi „din cap până-n picioare“. Cei mai mulţi copii bolnavi vin din mediul urban Specialiştii INSP avertizează că în Bucureşti sunt mai frecvente hipotrofiile staturo-ponderale, iar la Cluj s-au evidenţiat multe probleme legate de deformaţiile coloanei, sechele de rahitism şi obezitate neendocrină. La pre- şcolari, cele mai întâlnite afecţiuni sunt viciile de refracţie, dar au existat şi numeroase cazuri de afecţiuni de creştere şi deficienţe ale coloanei vertebrale.

De asemenea, la copiii de grădiniţă au mai fost depistate şi deficienţe ale membrelor (0,3%), tulburări de vorbire (2%) şi anemie cauzată de lipsa fierului (0,5%). Oficialii Institutului mai scot în evidenţă faptul că cei mai mulţi elevi cu probleme de sănătate provin din mediul urban (peste 155.000 de copii). Alimentaţia proastă şi neglijenţa părinţilor, pericol pentru elevi La rândul lor, pediatrii atrag atenţia părinţilor şi profesorilor să nu ignore primele semne ale problemelor de vedere şi susţin că micuţii ar trebui să facă anual un control oftalmologic. „După vârsta de 3 ani, copiii ar trebui să facă un screening anual, mai ales dacă părinţii observă că micuţii stau foarte aproape de televizor sau calculator“, afirmă Rodica Lazăr, medic pediatru la Centrul de Diagnostic şi Tratament Dorobanţi.

Pe de altă parte, pentru a preveni afecţiunile coloanei vertebrale, medicii recomandă, pe lângă examenul clinic anual, mult sport. Şi dieta are o influenţă importantă asupra sănătăţii celor mici. Alimentaţia săracă în proteine şi vitamine este principala cauză pentru care unii copii nu sunt suficient de bine dezvoltaţi pentru vârsta lor.

„Copiii care nu consumă carne, ouă, legume şi fructe nu se dezvoltă cum trebuie. Mulţi copii mănâncă pufuleţi în parcuri şi beau sucuri dulci, înainte de masă, iar când ajung acasă nu mai au poftă de mâncare“, atrage atenţia medicul pediatru. Rahitismul este mai frecvent la copiii care locuiesc în apartamente şi care stau mult timp în casă. Expunerea la soare dimineaţa şi suplimentele cu vitamina D sunt esenţiale pentru întărirea oaselor.

LEGEA ANTIFAST-FOOD Fără acadele şi alune sărate Prăjiturile, bomboanele, acadelele, pizza, hamburgerii, cartofii prăjiţi, maioneza, mezelurile grase, cipsurile, snaksurile, alunele sărate, covrigeii săraţi şi orice tip de băutură răcoritoare ar putea fi interzise în şcoli, din această toamnă. Legea antifast-food, promulgată în luna mai de preşedintele Traian Băsescu, are acum disponibilă şi lista alimentelor interzise, publicată de către Ministerul Sănătăţii.

În esenţă, nu sunt recomandate alimentele care conţin peste 15 g zahăr/100 g produs, peste 20 g grăsimi/100 g produs şi peste 1,5 g sare/100 g produs, dar şi alimentele care conţin peste 250-300 de kilocalorii pe unitatea de vânzare. Toate acestea, în condiţiile în care 25% dintre copiii români sunt supraponderali sau obezi, iar anual rata acestora creşte cu 9%-10%. (Eugenia Mihalcea)