Au trecut două săptămâni de la petrecerile „oficiale” de Revelion, iar ortodocșii pe rit vechi se pregătesc, serios, în seara aceasta, de sărbătoare. Pentru ei, azi e ajunul Anului Nou. Peste un milion de români, îndeosebi ruşi lipoveni şi sârbi, au așteptat până în 13 ianuarie ca să intre, cu dreptul, în noul an.
Această sărbătoare este asumată de credincioşii creştini de rit vechi, care fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul iulian. Pentru sârbi, moldoveni, ucraineni, ruşi şi lipoveni, această noapte înseamnă mese întinse până la ziuă, muzică şi multă veselie. Sârbii se pregătesc să spargă farfurii și paharele, fiind un lucru bine știut: cioburile aduc noroc. Obligatoriu, din meniu nu lipseşte peștele, pentru ca toţi petrecăreții să se strecoare prin viaţă, în noul an, ”ca peştele în apă”.
Cea mai mare petrecere sârbească, la Timișoara
Sute de timișoreni, mai ales sârbi, au luat cu asalt localurile din orașul de pe Bega. Cea mai mare petrecere va fi chiar în centrul Timișoarei, la restaurantul Lloyd unde comunitatea sârbilor din Banat alături de invitați de onoare din Serbia se pregătește de cel mai mare eveniment al anului. Ca în fiecare an, la Lloyd au fost invitate artiste celebre din Serbia - Sladjana și Miriana Iovicin, acompaniate de remarcabilii maeștri Marko Zivkovic și Rada Radoslav. Aici, bucătarii au pregătit bucate tradiționale, iar băuturile specifice nu vor lipsi de pe mese.
Mai mult, o veche tradiţie în comunităţile sârbeşti din Banat spune că aceia care se lasă acoperiţi înainte de miezul nopţii de fustele ţigăncilor vor avea noroc tot anul. Sârbii din Banat obişnuiesc să spargă de podea paharele din care au băut prima şampanie în noul an, ei fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi tot anul și că vor avea noroc.
Tradiții vechi respectate și acum
Rusii lipoveni se întrec în bucate alese de Revelion. Ei pregătesc un fel de clătite cu brânză sau cu carne, vărzări, piroște, găluşti din aluat, cu interior de carne tocată, fierte în apă cu sare. Nu lipsesc cozonacii, cârnaţii şi sarmalele de pe mese.
Și peste Prut, moldovenii respectă cu strictețe tradițiile de intrare în noul an. După apusul soarelui, cetele de tineri, în haine tradiționale și purtând măști pe fețe, au pornit la colindat cu ”Plugușorul”. Se obișnuiește ca tinerii să facă ”dansul căluțului”, existând credința că acest ceremonial va atrage belșugul asupra comunității. În timpul colindului prin sate, tinerii pocnesc din bici și fac gălăgie cu buhaie, pentru a alunga spiritele rele.
Sursa foto: Adi Pîclişan
Recomandările noastre
