În primul său mandat de președinte al Argentinei (1946-1955), dictatorul Juan Peron a decis să se lanseze într-o megalomanică și rapidă cursă a creării Argentinei mari și puternice.
Pentru că Argentina are soarele pe drapel, Peron s-a gândit că tehnica, industria, știința puteau să determine ca el să domine zona sud-americană.
Avea de gând să investească cel puțin un miliard de pesos argentinieni adică aproape 300 milioane dolari 1947. O sumă imensă azi pentru o idee genială.
Cum savanții erau cam ocupați prin SUA sau URSS, el a decis să accepte transfugi naziști. Mai ales savanți cărora să le ofere bani în schimbul ideilor pe care nu le putuseră pune la punct în Germania.
Peron și fuziunea nucleară
Așa a ajuns Peron să îl primească în secret pe germanul Ronald Richter (1909-1991) care i-a spus că poate crea fuziunea nucleară. Acesta lucrase pentru Germania Nazistă în Cehia ocupată. Sudiind importanța arcelor electrice, a fluctuațiilor de temperatură, pentru că Hitler dorea să aibă forme ieftine de energie pentru a putea susține înarmarea Germaniei.
sursa foto: racheta nucleară SUA / facebook / Nasser Zammit
A lucrat la un accelerator de particule, pe care, după 1945, sovieticii l-au relocat și l-au perfecționat în URSS. Nefiind implicat în crime de război, Richter nu a avut de suferit. Dar a decis ca să plece alături de Kurt Tank, inginer aeronautic în Argentina unde mulți naziști scăpaseră cu fuga de mâna lungă a Aliaților. Care doreau să îi aducă în fața instanței sau să îi folosească în lupta Războiului Rece care se declanșase.
Fuziunea nucleară presupunea că adunând atomii se putea obține o mare energie nelimitată și non-distructivă cum era fisiunea nucleară, adică spargerea atomilor.
Miliard de pesos pentru un savant
Așa a decis Peron să dea miliardul de pesos savantului nazist care i-a promis să îi „îmbutelieze soarele” prin proiectul Thermotron.
A fost aleasă și o insulă, Insula Huemul, care avea apă destulă pentru a fi captată pentru răcirea reactoarelor, motoarelor. La Buenos Aires, cărămida, fierul beton și cimentul deveniseră un lux pentru că proiectul lui Richter înghițea tot începând din 1949.
La 16 februarie 1951, Richter a prezentat un raport în care arăta că temperatura testată arăta că se produsese fuziunea nucleară. La 24 martie 1951, în ajunul unei mari întâlniri pan-americane, Juan Peron a făcut marele anunț. Obținuse în laborator fuziunea nucleară.
Proiectul a fost închis
Totuși, după emoția momentului, toți cereau să vadă proiectul. Toate testele făcute de echipele trimise de Peron au fost negative. Proiectul a fost închis. Clădirile importante și instalațiile au fost montate într-un alt mare laborator argentinian. Și insula a rămas pustie. Se numește Instituto Balseiro. Și se află situat în cea mai apropiată localitate continentală din Argentina, de lângă insulă, la Bariloche.
Richter a fost obligat să stea în Buenos Aires tot restul vieții ca un anonim.
Și totuși, ce fusese acea nebunie cu fuziunea nucleară? În mod cert, teza că pe acea insulă s-a realizat doar asta, nu prea poate rezista.
Acolo s-au realizat multe experimente secrete care au ajuns bine păzite după debarcarea lui Peron. Care revine în 1973 pentru un an, fiind urmat de a treia sa soție Isabel Peron.