Cine a urmărit, luni seara, dialogul meu cu Traian Băsescu la emisiunea România9 a lui Ionuț Cristache, de la TVR, va fi fost surprins de insistența mea ca fostul președinte, actualmente senator și bunic, sau mă rog, judecînd după trăirile sale publice, mai degrabă bunic și senator, să candideze la europarlamentare ca primul pe lista PMP.

Despre importanța implicării directe a lui Traian Băsescu în campania pentru europarlamentare am zis în emisiunea „Gîndurile lui Cristoiu” de pe Mediafax.

Unul dintre argumente se referă la capacitatea lui Traian Băsescu de a sui campania pentru europarlamentare din deja binecunoscutele ticuri ale politichiei interne în sfera absolut necesară a unor dezbateri care să arate că românii au conștiința locului și rolului lor în UE. Asta ar însemna ca în campania pentru europarlamentare partidele, candidații, presa să abordeze din perspectivă românească și marile probleme cu care se confruntă în ultimul timp UE, astfel încît și noi, românii, membrii de mai mult timp ai Familiei europene să ne spunem punctele de vedere despre aceste probleme și mai ales soluțiile la care noi ne gîndim. Spre deosebire de CAER, Uniunea Europeană, o alianță politico-economică în care România a intrat după dispariția alianțelor politico-economice din vremea Războiului rece, nu numai că admite, dar și reclamă participarea democratică a tuturor țărilor membre la dezbaterea privind problemele Familiei comune. Pînă acum, cele trei campanii de la noi pentru europarlamentare au stat sub semnul folosirii alegerilor pentru Parlamentul european în scopul dezbaterii problemelor strict interne. Așa se explică de ce am trimis în Parlamentul european și politicieni care au tratat postul de europarlamentar ca pe un pat de lux într-un dormitor de lux. Dar nu numai atît.

Campania pentru europarlamentare trebuie să fie prilejul de a aborda locul și rolul nostru în Uniunea Europeană. Au trecut deja 12 ani de cînd sîntem membri cu drepturi depline. Se presupune că am scăpat de complexul sărăntocului primit într-un club de lux și prin asta preocupat doar ca nu cumva să scape un rîgîit între fracuri și sunete de pahare de șampanie. A venit momentul ca românii să se întrebe de ce sînt considerați mai departe de către Birocrații de la Bruxelles niște babuini, iar țara lor e tratată drept Proasta Europei de Est. Această transformare a campaniei pentru europarlamentare într-o campanie de-a adevăratelea pentru alegeri, în urma cărora noi ar trebui să trimitem la Bruxelles nu numai politicieni care refuză condiția de slugi, dar și politicieni care știu mecanismele și chiar și șmecheriile Birocrației din UE, reclamă prezența pe listele de candidați a unor personalități precum Traian Băsescu, personalități lipsite de complexele etern românești ale provincialului european, personalități care știu ce și cum se mănîncă la Bruxelles.

Despre aceste argumente am vorbit în emisiunea de la Mediafax.

Luni, 4 februarie 2019, seara, am adus în sprijinul tezei că Traian Băsescu trebuie să candideze pe listele PMP pentru europarlamentare și importanța crucială a acestor alegeri pentru un partid precum PMP. E limpede că PMP nu va supraviețui politic dacă nu va trece pragul de cinci la sută de la europarlamentare. Această conștiință a examenului de viață și de moarte care vor fi europarlamentarele pentru partidele mici sau noi poate explica uriașele concesii făcute de USR lui Dacian Cioloș pentru a obține de la acesta acceptul să fie pus cap de listă la europarlamentare. Dacă în Alianța 2020 a funcționat numai și numai calculul politic și nu și-a vîrît coada Ordinul pe unitate, se cuvine a vedea în Dan Barna un politician mult mai bun decît îl arată oglinda mediatică. Asta, deoarece doar un politician bun, de mare viitor, e în stare să treacă peste vanități, peste presiunea celor din jurul său pentru a decide în interesul partidului și nu al său. Ca să accepți toate hachițele lui Dacian Cioloș numai și numai pentru a-l vedea cap de listă, știind cît de important e pentru partidul tău o personalitate cap de listă de talia fostului premier, îți trebuie o inteligență politică rece, pragmatică, scutită de tulburările sentimentale.

Europarlamentarele sînt însă un examen crucial nu numai pentru partidele mici, dar și pentru cele mari. România a trecut prin trei momente de alegeri europarlamentare. De fiecare dată europarlamentarele n-au fost văzute de partide și de către electorat ca momente cruciale, ca examene de viață și de moarte.

Ce s-a schimbat anul acesta?

Răspunsul reclamă o scurtă privire aruncată asupra celor trei rînduri de alegeri europarlamentare din 2007 pînă acum.

În 2007, alegerile au avut loc pe 25 noiembrie. Au fost alegeri pentru un mandat parțial, dictate de intrarea noastră în UE.

Prezența la vot: 29,46%.

Clasamentul arată astfel:

Partidul Democrat , 28,81%, 13 mandate

Partidul Social Democrat, 23,11%, 10 mandate

Partidul Național Liberal, 13,44%, 6 mandate

Partidul Liberal Democrat, 7,78%, 3 mandate

Uniunea Democrată Maghiară din România, 5,52%, 2 mandate.

Ca de obicei, rezultatele europarlamentarelor au fost raportate la rezultatele parlamentarelor. Alegerile parlamentare avuseseră loc pe 28 noiembrie 2004. Prezența la vot fusese de 58,5%. Clasamentul arăta astfel: Uniunea Națională PSD+PUR, obținuse 37 %. Pe locul doi, Alianța DA, PNL+PD, 31%, PRM ocupa locul trei cu 13%, iar UDMR, locul 4 cu 6,20%. Din cîte de vede raportarea la alegerile din 2004 nu spunea nimic despre starea partidelor în 2007. Pe lîngă prezență, vom constata că nici PSD, nici PD, nici PNL nu mai erau acum în alianțe.

Următoarele europarlamentare au avut loc în 2009, mai precis pe 7 iunie 2009. Prezența a fost de 27,67%.

Rezultatele arată astfel:

Partidul Social Democrat+Partidul Conservator, 31,07%, 11 mandate.

Partidul Democrat Liberal, 29,71%, 10 mandate

Partidul Național Liberal, 14,52%, 5 mandate

Uniunea Democrată Maghiară din România, 8,92%, 3 mandate

Partidul România Mare, 8,65%, 3 mandate

Elena Băsescu, 4,22%, 1 mandat

Alegerile parlamentare avuseseră loc cu un an înainte, în 30 noiembrie 2008. Prezența: 39,20%. Rezultatele alegerilor parlamentare fuseseră următoarele:

Prezență la vot: 39,20%.

Clasamentul:

PSD+ PC, 34%

PDL, 33%,

PNL, 18%,

UDMR, 6%

Alegerile europarlamentare din 2014 s-au desfășurat pe 25 mai.

Prezența la vot a fost de 32,44%.

Rezultate:

PSD+ UNPR+ PC, 37,60%.

Partidul Național Liberal, 15,00%.

Partidul Democrat Liberal, 12,23%.

Mircea Diaconu, 6,81%.

Uniunea Democrată Maghiară din România, 6,29%.

Partidul Mișcarea Populară , 6,21%.

Alegerile parlamentare au avut loc în 9 decembrie 2012.

Prezența la vot a fost de 41,76%. USL, alcătuită din PSD, PNL, PC, UNPR, a avut 60%.

ARD, alcătuită din PDL , FC și PNȚCD, 16%.

PP.DD, 14%,

UDMR, 5%.

De remarcat că rezultatele din 2014 nu pot fi raportate în cazul partidelor mari la cele din 2012.

În 2014, dispăruse alianța USL. Europarlamentarele de anul acesta se vor desfășura la 26 mai 2019.

Rezultatele se vor raporta la alegerile din 11 decembrie 2016:

Prezența la vot: 39,42%

Clasament:

PSD, 44,14%

PNL, 19,45%

USR, 8,61%,

UDMR, 6,18%,

ALDE, 5,46%,

PMP, 5,19%.

Prin sondaje de opinie, prin intervenții în presă, PSD, PNL, USR își dispută postura de partide care stau bine în capitalul electoral prin raportare la 2016. Indiscutabil, rezultatele europarlamentarelor din 26 mai 2019 vor avea efecte copleșitoare asupra stării partidelor prin raportare la rezultatele din 11 decembrie 2016.

Se vede limpede că situația cea mai grea o are PSD.

Orice scor sub 44,14 % va fi prezentat de adversari ca o prăbușire față de 11 decembrie 2016.

Pe plan intern, o creștere a presiunii asupra lui Liviu Dragnea pentru a pleca din fruntea Partidului. Pe plan competițional o dezumflare periculoasă înaintea prezidențialelor.

Mult mai important, starea PSD de după alegeri va depinde și de scorul obținut de Pro România. Dacă partidul lui Victor Ponta, exclusiv alcătuit pe temeiul Jos Dragnea!, va obține un rezultat foarte bun pentru un partid nou înființat, trecerea din PSD la Pro România se va accentua. Partidul lui Victor Ponta părea unul de viitor. Dacă ProRomânia nu intră în Parlamentul european, partidul dispare. Dizidenții revin în PSD cu coada între picioare.

Aparent și PNL se confruntă cu același pericol din partea USR. Desigur, USR mușcă din electoratul PNL. Numai că, un succes deosebit al USR la europarlamentare n-ar duce la treceri de PNL-iști în USR. USR nu e un partid creat din dizidenți PSD. Se înțelege că un rezultat prost la europarlamentare duce, în mod automat, la debarcarea lui Dan Barna, cel care a impus Alianța cu PLUS. Insuccesul va fi pus pe seama acestei alianțe.

Dacă se pune la cale o Operațiune anti-PSD în perspectiva prezidențialele, europarlamentarele reprezintă un moment ideal. Prin micșorarea PSD și umflarea Pro România s-ar realiza destabilizarea gravă a PSD înaintea prezidențialelor.

E conștient Liviu Dragnea de această miză?