Majorarea capitalului social de de către fondurile private de pensii va avea un impact devastator asupra sistemului de pensii din România, în opina PensionsEurope.

Conform Ordonanței 114/29 decembrie 2018, privind măsuri fiscal bugetare, administratorii fondurilor de pensii private Pilon II ar trebui să majoreze capitalul social până la 10% din contribuțiile strânse.

„PensionsEurope cere României să renunţe la planurile de a introduce o nouă cerinţă privind majorarea capitalului social până la 10% deoarece ar devasta stabilitatea şi rezultatele bune ale fondurilor de pensii private şi, împreună cu alte propuneri de reformă, ar distruge Pilonul al II-lea… Menţinerea unui sistem de pensii cu trei piloni, care să includă pensiile ocupaţionale obligatorii este esenţială dacă Guvernul României vrea să menţină un venit adecvat la pensie pentru cetăţenii săi în următorii ani…Fondurile private de pensii din România au jucat un rol important în finanţarea economiei reale în România, au furnizat capital IMM-urilor, pentru companiile şi proiectele de infrastructură. Reforma avută în vedere reprezintă un risc major la adresa economiei româneşti şi a stabilităţii generale", a declarat secretarul general al PensionsEurope, Matti Leppälä, conform agerpres.ro

Preşedintele APAPR, Radu Crăciun, susține că pentru fondurile de pensii costul unei majorări de capital de 10% este greu de suportat. Ținând cont de faptul că noile reglementări au redus cu până la 70% comisioanele de administrare.

„La finele lui 2018, fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 8,76 miliarde euro. Noua cerinţă de capital ar însemna că administratorii fondurilor de pensii ar trebui să pună departe o sumă suplimentară de 800 milioane de euro, de 11 ori mai mult decât actualele cerinţe de capital şi aproape dublu faţă de comisioanele percepute de fondurile de pensii în 11 ani de activitate" a declarat Radu Crăciun.

PensionsEurope consideră că noile cerinţe de capital sunt disproporţionate. Asociaţia subliniază că rezultatele bune pentru planurile de pensii cu contribuţii definite sunt asigurate prin diferite modalităţi dar fără cerinţe nerealiste de capital, deoarece diferă în mod fundamental de planurile de pensii cu beneficii definite sau planurile de pensii hibride, care ar putea să le includă. Însă chiar şi cerinţele de capital ale planurilor de pensii cu beneficii definite din Europa sunt mult mai rezonabile.

PensionsEurope mai atrage atenţia  asupra faptului că că noile cerinţe de capital vor avea un impact major asupra Pilonului II. Acestea vor avea efecte devastatoare nu doar pentru veniturile viitorilor pensionari din România, dar şi pentru piaţa de capital, sectorul financiar şi economia românească în ansamblu.

Pensions Europe are 24 de membri şi reprezintă asociaţiile naţionale de fonduri de pensii din 18 state membre UE şi alte trei state europene. Organizaţiile membre acoperă diferite tipuri de pensii ocupaţionale pentru 110 milioane persoane şi gestionează active în valoare de peste 4.000 de miliarde de euro.

Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) reuneşte toţi administratorii de fonduri de pensii private şi băncile depozitare.

Vicepreşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), Andreea Pipernea, arăta, în luna noiembrie a anului trecut, că Pilonul II de pensii avea 7,18 milioane de participanţi şi 9,99 miliarde de euro euro active nete.  

 

 

 

Te-ar putea interesa și: