Românii care mai au cinci ani până la pensie şi au cotizat peste limita impusă de lege se pot pensiona anticipat, dar cu penalizări de 45%.
Autorităţile au decis să deblocheze pensionările anticipate, după ce acest proces a fost suspendat de executiv în vara anului trecut. Prin urmare, încă din primele zile lucrătoare ale lui 2011, multe dintre casele judeţene de pensii au fost luate cu asalt de românii care îndeplinesc condiţiile pentru a ieşi la pensie mai devreme, dar nu au putut depune cereri în acest sens.
Concret, potrivit actualei legi a pensiilor - în vigoare de la 1 ianuarie anul acesta -, cei care mai au cinci ani până la vârsta standard de pensionare (63 de ani la femei şi 65 de ani la bărbaţi) se pot pensiona anticipat sau anticipat parţial, în acest ultim caz penalizarea maximă fiind însă de 45%. Astfel, primul tip de pensie li se aplică celor care au depăşit cu mai mult de opt ani stagiul complet de cotizare (35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi), cărora nu li se va aplica niciun fel de penalizare. Însă cei care au cotizat mai puţin de opt ani peste stagiul stabilit de lege vor primi o pensie redusă cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, ajungând până la maximum 45%.
Penalizare ridicată de la 30% la maximum 45%
Asta, în condiţiile în care vechea lege a pensiilor prevedea că penalizarea maximă din banii pentru bătrâneţe ajungea la cel mult 30% din valoarea stabilită prin calculul bazat pe contribuţi ile angajatului de-a lungul vieţii.
"Au fost deblocate pensionările anticipate, pentru că sunt prevăzute de noua lege a pensiilor, însă penalizarea este mare, de 45%, aproape jumătate din pensia cuvenită", a explicat ministrul muncii, Ioan Botiş.
Însă legea prevede şi o excepţie. Este cazul "persoanelor care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă, cauzată de extracţia şi prelucrarea minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv, Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna, pe o rază de opt kilometri în jurul acestor localităţi". Aceştia "beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare".
În plus, în noul act normativ se mai arată că cererile pentru pensionarea înainte de termen pot fi depuse doar în momentul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege. Şi, potrivit reprezentanţilor Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale (CNPAS), o nouă modificare adusă de Legea pensiilor este aceea că, în momentul în care pensionarul aflat în pensie anticipată atinge vârsta standard, va trece "din oficiu" la pensia clasică, pe limită de vârstă, fără să mai fie nevoie de depunerea unei cereri.
Pensia anticipată, soluţia şomerilor trecuţi de 50 de ani
Deblocarea pensionărilor anticipate a reprezentat soluţia salvatoare pentru mulţi dintre românii care au rămas fără loc de muncă la o vârstă critică, oameni trecuţi de 50 de ani, care preferă o pensie chiar şi redusă cu 45% decât ajutorul de şomaj pe o perioadă scurtă.
Deşi oficialii CNPAS susţin că abia la începutul lunii viitoare se va afla exact numărul celor care au depus cereri pentru pensionare anticipată în ianuarie, primele zile ale anului au adus cozi la ghişeele multor case de pensii din ţară, spun aceştia.
Astfel, la Timişoara, doar pe 3 ianuarie sau înregistrat 135 de cereri în acest sens, mult mai multe decât într-o zi normală. Alte zeci de cereri au fost depuse în aceeaşi zi la Casa de Pensii Constanţa, în timp ce, spre exemplu, în Bucureşti nu s-a creat o situaţie similară, potrivit CNPAS. În schimb, la Vaslui, în doar două zile, s-au înregistrat 70 de cereri de pensionare anticipată şi anticipată parţial, aproape dublu faţă de numărul total de dosare depuse într-o lună, relatează presa locală.
Situaţia s-a repetat şi la nivelul altor judeţe, aşa cum e şi cazul Bacăului, spre exemplu, unde s-au depus 55 de cereri, din care 40 doar în prima zi. Şi la Neamţ, în primele două zile lucrătoare din 2011, Casa de pensii a primit peste 100 de cereri, oamenii temându-se ca executivul să nu dea din nou o lege prin care să blocheze pensionările anticipate. 300 la sută este procentul cu care a crescut în ultimii ani numărul românilor care au ales să iasă la pensie mai devreme
PRECEDENT
Recalcularea pensiilor speciale continuă
Deşi vineri Curtea Supremă a decis definitiv suspendarea aplicării hotărârii de guvern care prevede recalcularea pensiilor militarilor, autorităţile susţin că procesul de recalculare continuă, iar decizia îi vizează doar pe cei care au intentat proces statului român. Concret, este vorba despre o acţiune în instanţă a unui grup de şapte foste cadre militare din Cluj, care au ajuns până la Curtea Supremă, unde au câştigat.
"Doar cei care au câştigat acest proces vor primi de luna viitoare vechile pensii, dinainte de recalculare, pentru ceilalţi recalcularea continuă, până când guvernul va decide altceva", susţin surse din Ministerul Internelor.
Cazul de la Cluj a creat însă un precedent: şi alţi pensionari speciali (aviatori, parlamentari, grefieri) au câştigat la Curtea de Apel Bucureşti suspendarea hotărârii ce-i vizează. Până atunci, procesul de recalculare a redus pensiile militare, în unele cazuri chiar şi cu 40% în ianuarie faţă de luna decembrie a anului trecut.
Spre exemplu, fostul şef al Poliţiei Cluj, colonelul Grigore Blaga, a primit cu 1.500 de lei mai puţin. "Aveam 3.500 de lei şi acum am primit 2.000 de lei. Nu mai ştiu ce să zic. La televizor, cei care conduc ţara au spus că limita maximă a pensiilor militare va fi de 3.000 de lei, iar când primeşti pensia în mână vezi care este crunta realitate", a spus colonelul Blaga.
Un alt poliţist, colonelul Ioan David, fost şef de secţie la Poliţia municipiului Cluj-Napoca, a primit şi el o pensie mult mai mică luna aceasta. "Am primit 2.000 de lei, în timp ce pensia mea era de peste 3.000 de lei. Doar poveşti că nu se vor reduce pensiile militare", conchide el. Motivul pentru care s-a ajuns aici: cele şase luni stabilite pentru procesul de recalculare nu au fost de-ajuns şi atunci s-a luat în calcul salariul minim pe economie, susţin surse din cadrul Casei Militare de Pensii a Internelor. (A contribuit Mihai Şoica)