Sistemul public de pensii din România va întâmpina o mare problemă în perioada 2027-2031, atunci când vor începe să iasă la pensie decrețeii, din cauza scăderii populației, provocată de sportul negativ și de migrație, potrivit unui studiu prezentat vineri. Cu problema aceasta ne vom conftunta până în 2050. .
„Vom avea un «șoc» de creștere a numărului de pensionari asupra sistemului public de pensii, undeva în 2027-2028 până în 2031”, a evidențiat Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, cel care a prezentat studiu. Decrețeii sunt acele persoane născute mai ales în a doua jumătate a anilor 60 și la începutul anilor 70, după intrarea în vigoare a Decretului nr. 770/1966, care a interzis avortul în România.
România va ajunge la un număr de 16,175 de milioane de locuitori, în 2050, față de 19,7 milioane în 2016, scădere provocată doar de cauze naturale - sporul natural negativ, conform studiului citat.
Mai mult, ONU estimează că populația României va scădea, în 2050, până la 15,694 de milioane, incluzând o migrație de 425.000 de români, anual, se menționează în studiul realizat de Vasile Ghețău. „În ultimii ani, noi am avut o migrație de peste 100.000 de oameni, pe an. Aceste date sunt, totuși, optimiste”, a remarcat Codîrlașu.
În plus, evoluția numărului de pensionării din ultimii zece ani arată că populația îmbătrânește. „Numărul de pensionări crește pe măsură ce populația României se reduce”, a mai arătat Codîrlașu.
Dacă ponderea pensionarilor din populației era de 17% în 2016, aceasta va urca până la 29% în 2050. „Dacă, în 2015, raportul de dependență era de 28%, crește la peste 50%. Acest factor va pune presiune foarte mare pe sistemul public de pensii”, a subliniat Codîrlașu.
În plus, dacă, în 2016, România avea 19,7 milioane de locuitori, în 2040, va ajunge la 17,2 milioane de locuitori. „Domnul profesor nu a luat în considerare migrația, doar sporul natural negativ. Dacă adăugăm și migrația, graficul arată și mai rău”, a adăugat Codîrlașu.
Astfel, dacă, în prezent, proporția pensionarilor este de 21% va crește în 2040 la 30% din total populație, conform studiului citat, rămânând la acest nivel în următorii ani.
Începând cu anul 1991, natalitatea din România a scăzut sub mortalitate. „Începând de-atunci, avem un spor al populației negativ: mai mulți oameni mor decât se nasc. Ca urmare evoluția populației României, de la peste 22 de milioane am scăzut la 19 milioane”, a mai precizat Codîrlașu.
Pentru reducerea depopulării, una dintre cele mai bune soluții este motivarea potențialelor mame, prin concediul și indemnizația pentru concediul de maternitate, susține președintele CFA. România. „Dintre toate soluțiile propuse de domnul profesor, acesta este singurul care poate avea un impact pozitiv asupra creșterii natalității”, a subliniat Codîrlașu.
În plus, atunci când se discută de creșterea natalității, trebuie să se ia în calcul că s-au schimbat preferințele și obiceiurile, susține președintele CFA România. „De asemenea, domnul profesor spune că migrația externă va juca un rol important. Situația actuală din România este că oamenii pleacă din România în străinătate. Avem și o veste proastă: aceștia nu se mai întorc”, a arătat Codîrlașu.
De exemplu, după criza economică din Spania, însoțită de o puternică creștere a șomajului, românii nu s-au reîntors în țară, ci s-au dus către alte țări, mai ales Marea Britanie.
„De asemenea, odată ce se stabilesc acolo și au copii, care intră în sistemul de învățământ din acea țară, le va fi extrem de greu să se întoarcă înapoi, iar, pentru acești copiii, România va fi o țară străină. Din această cauză, sunt extrem de greu de adus înapoi oamenii care pleacă”, a mai spus Codîrlașu.
O altă soluție pentru creșterea natalității o reprezintă emigrarea din alte țări către România. „Domnul profesor spune că va fi extrem de costisitoare și de dificil de implementat”, a mai spus Codîrlașu. Președintele CFA România împărătășește această opinie.