Paznici cu câini, împotriva hoţilor de pe autostrăzi

Două firme de pază au fost angajate să oprească furturile de echipamente de pe autostrăzi. Paznicii acţionează deocamdată pe Bucureşti-Piteşti.

Patrule de paznici, dotate cu câini dresaţi să ia urma hoţilor, vor avea sarcina să stăvilească furturile de echipamente de pe autostrăzi. De altfel, primii 78 de „agenţi de securitate“ şi-au început, ieri, lucrul pe A 1 (Bucureşti-Piteşti). Aceasta este soluţia prin care oficialii de la Transporturi încearcă să pună capăt accidentelor provocate, mai ales în ultimul an, de furtul elementelor de siguranţă de pe cele două autostrăzi ale României. Pe de altă parte, cele câteva milioane de lei, din bani publici, pe care Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi (CNDA) le va plăti anual firmelor de pază reprezintă doar o mică parte din valoarea pagubelor provocate de hoţi, susţin reprezentanţii companiei. Paza, garantată un an „Deocamdată, avem un contract ferm doar pentru Bucureşti-Piteşti. Societatea Quartz Security Sistem din Piteşti a preluat paza autostrăzii Bucureşti-Piteşti, în baza unui contract în valoare de 3,3 milioane de lei, încheiat pentru un an, cu posibilitate de reînnoire, în funcţie de rezultate“, au precizat oficialii CNDA. Pe cei 110 kilometri ai A1, firma va trimite 78 de oameni, în patru schimburi, dotaţi cu 30 de câini dresaţi pentru a lua urma răufăcătorilor. „Fiecare patrulă va avea în pază circa 17 kilometri de carosabil, cu bunurile aferente acestuia: garduri, plase, glisiere. Sunt convins că vom conlucra foarte bine cu drumarii, cu reprezentanţii Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă din Bucureşti, Ilfov, Giurgiu, Dâmboviţa, Argeş şi cu Serviciul de Urgenţă 112“, a adăugat Ion Manole, reprezentantul firmei de pază.

40 de furturi pe an Potrivit comisarului şef George Grigore, din cadrul Poliţiei Autostrăzi, în 2007, pe cele două autostrăzi, au fost înregistrate, în total, circa 40 de furturi. „Hoţii preferă gardurile de pe marginea drumului şi parapeţii antiorbire. Apoi, distrug cablurile telefoanelor pentru urgenţe sau sistemelor de semnalizare, deşi acestea nu sunt confecţionate din cupru şi nu pot fi valorificate. Toate acestea afectează grav siguranţa traficului“, a precizat comisarul-şef. CERERI Procurorul general a cerut înăsprirea pedepselor De altfel, nu de puţine ori, şoferii care au circulat pe A 2 s-au trezit cu câte un cal în faţa maşinii, din cauza lipsei gardurilor de pe marginea şoselei. Ori le-a fost imposibil să ceară la timp ajutorul poliţiei sau al pompierilor deoarece telefoanele pentru urgenţe nu funcţionau, iar rezultatul a fost tragic. Aşa s-a întâmplat şi la începutul lunii iulie a anului trecut, când şase persoane au murit, iar alte 13 au fost rănite într-un carambol provocat pe A 2 de fumul emanat de un incendiu de mirişte. De altfel, la scurt timp de la tragedie, procurorul general al României, Laura Kovesi, propunea modificarea Codului Penal prin înnăsprirea pedepselor pentru cei care atacă echipamentele de pe autostrăzi.