Născută în veacul al treilea, la Roma, într-o familie de creștini, Sfânta Agripina a luat cununa muceniciei în anul 257, în timpul împăratului Valerian (253 – 260).
Valerian a dat în anul 257 un decret prin care a dezlănțuit o mare prigoană împotriva creștinilor.
În aceste condiții, aflându-se că este mărturisitoare a lui Hristor, Sfânta Agripina a fost prinsă și i s-a cerut să se lepede de credința sa.
Cum aceasta a refuzat, a fost supusă la chinuri neinchipuite: a fost bătută cu toiegele, i s-au sfărâmat oasele și a fost întinsă până i s-au rupt articulațiile, astfel încât nu a mai putut suporta durerile și și-a dat sufletul.
Trei însoțitoare ale sfintei, Vasa, Paula și Agathonica, pomenite și ele pe 23 iunie, i-au luat trupul și l-au îngropat în Sicilia.
Peste moaștele sfintei s-a înălțat o biserică unde s-au petrecut numeroase minuni.