Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a acordat zilele acestea, cu o mică întârziere din cauza Covidului, Premiile ˝Eminescu – Ziaristul˝. Evenimentul, aflat la cea de-a opta ediție, se desfășoară în preajma zilei de 28 iunie, zi când Mihai Eminescu, prim-redactor la Timpul, a fost arestat, propusă de UZP drept Ziua Ziaristului Român.
Anul acesta au fost recompensați eminescologii Alexandru Surdu, Constantin Barbu, jurnalistul Ion Spânu, Mircea Coloșenco și Nicolae Danciu. Anii trecuți premiul a mai fost oferit academicianului Dimitrie Vatamaniuc și profesorilor Nae Georgescu, Theodor Codreanu, Ilie Bădescu sau Dan Dulciu, între alții. De asemenea, In Memoriam, lui Al. Oprea, Cezar Ivănescu și Mihail Diaconescu. În premieră, anul acesta UZP a lansat și premiile ˝Mătrăguna˝, acordate celor care l-au denigrat pe Mihai Eminescu - Românul Absolut.
În cadrul festivității, primii beneficiari ai Mătrăgunei sunt cei care au fost de-a lungul anilor între cei mai vocali pe linia atacării poetului și jurnalistului Mihai Eminescu, că piatră unghiulară a culturii naționale. UZPR i-a desemnat așadar, în premieră și în principal, pe mătrăgunistii care au lansat atacul de la Dilema lui Pleșu, din 1998, și care l-au continuat până astăzi, în special prin intermediul Humanitas.
Cărtărescu "caută în excrementele unui sfânt" Primul evidențiat a fost, așadar, Mircea Cărtărescu, urmat de Horia Roman Patapievici, Lucian Boia, Ioana Bot, Cristian Tudor Popescu și Dan Alexe. Eminescologul Nae Georgescu a explicat pe scurt că personajele în cauză nu sunt atât de importante ci că ele reiau, ciclic, o tema dată, cu aceleași acuze stupide.
Cărtărescu îl copiază pe Macedonski, care trebuie să fie fericit că nu a primit tratamentul celui din urmă din partea contemporanilor săi. Lumea nu va uita însă injuriile lui Cărtărescu la adresa lui Eminescu, așa cum nu l-a uitat pe Macedonski, avertizează eminescologul. Nae Georgescu a amintit că Cărtărescu este cam așa cum spunea Bogdan Duică, un mare critic literar, membru al Academiei Române, la începutul secolului, și anume că "cine numără bubele unui geniu seamănă cu cel care caută în excrementele unui sfânt".
Patapievici, "pata urât mirositoare din cultura română"
Împreună cu Cărtărescu se află Patapievici, cu mimicile lui căutate, "cu papion și o sprânceană mai sus și-una mai jos", provenit din elita comunistă și care, evidențiază Nae Georgescu, "s-a dovedit a fi foarte inabil, pentru că nu cunoaște realitatea spirituală românească, pe care o disprețuiește. Ei bine, a urlat și nu s-a întâmplat nimic cu urletul lui. Pentru că Eminescu s-a sudat în noi ceilalți. Însă vorbele lui rămân că o pată neagră, urât mirositoare, în cultura română."
Eminescu, "nebun și proletar", în viziunea lui Cioabă, Bot și CTP
Despre Cristian Tudor Popescu a vorbit jurnalistul Miron Manega, care a arătat că CTP își depășește ateismul în atacurile ilogice la adresa lui Eminescu, intrând în sfera patologică a anticrestinismului. Lui Dan Alexe, Manega consideră că i se potrivește Scrisoarea I a lui Eminescu; că e un personaj care merge de la a fi prea obsedat la aproape posedat, cu tendințe inversioniste, care urăște sacralitatea și caută să găsească toate micile mizerii ale unui suflet chinuit. Ioana Bot este prima femeie care primește premiul Mătrăgună și se ia de mână cu Cătălin Cioabă, alt autor Humanitas, secund al lui Liiceanu, care vrea să demonstreze aberația că Eminescu era nebun încă din tinerețe, după cum observă eminescologul Nae Georgescu.
Boia, "o păpușă de cauciuc a erei matragunei, care boiește istoria"
Cel din urmă detractor evidențiat cu premiul Mătrăguna a fost programatorul demitizării istoriei românilor, fostul turnător al Securității Lucian Boia, azi pion de bază al sistemului de distrugere a aparatului defensiv național, din care face parte, că element principal, Eminescu.
"Dar la Eminescu nu-i merge! Pentru că nu-i cunoaște Opera. Citează după ureche - eu i-am găsit zeci de citate greșite!" - a afirmat Nae Georgescu. "Or un istoric care citează greșit se descalifică iremediabil. Comentează ca în anii '50, în plină epoca proletcultistă. Nu-l crede nimeni, nu-l bagă nici un om serios în seamă. El își face un program și aceasta - atacul lui la Eminescu - este o piesă mai slabă din programul lui. Dar nu este decât un manechin, o păpușă de cauciuc al acestei ere a matragunei. El face ce știe: o istorie boită.", a concluzionat reputatul eminescolog Nicolae Georgescu.