Unicul post care are două Lăsatul Secului este cel al Sfintelor Paşti. Acesta este cunoscut şi sub numele de Postul cel Mare. Primul Lăsatul Secului este pentru carne şi se ţine în Duminica Înfricoşatei Judecăţi, iar celălalt este pentru ouă, peşte şi lactate şi se ţine în Duminica Izgonirii din Rai a lui Adam (anul acesta pică de 1 martie).

Lăsată Secului de Paști păstrează tradiții specifice începutului unui an agrar, sărbătorit odată cu echinocțiul de primăvară. După cum spune și Profesorul Ion Ghinoiu, „prin fixarea Paștelui în raport cu echinocțiul de primăvară și faza lunară, cele mai importante sărbători și obiceiuri păgâne au fost împinse în afară ciclului pascal, la Lăsatul Secului și la Rusalii”.

Această sărbătoare marchează și acel moment de cumpăna dintre noul an agrar și cel vechi. În funcție de această sărbătoare sunt ținute și obiceiurile și datinile locului. Acestea se împart în două categorii: sărbători care au loc înaintea de Lăsatul Secului în „Săptămâna Nebunilor” și obiceiuri care se țin în săptămâna „Caii lui Santoader”.

Mai mult, se spune că nu este bine să se facă petreceri, fapte rele sau să vorbeșți de rău o persoană. Nici peștele, untdelemnul, fumatul și alcoolul nu sunt permise.

În foarte multe localități din sudul țării se păstrează cu sfințenie obiceiul de Batere a halvitei. În cadrul acestei ceremonii participa și copiii și adolescenții. Se obișnuiește că gazdă să lege o bucată de halviță cu o sfoară și începe să o plimbe prin față tinerilor, organizați în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate. Fiecare copil încearcă să prindă bucată de halviță cu gură, un lucru mai greu decât și-ar închipui mulți. Majoritatea celor care participa la această tradiție ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoană care prinde halviță în gură o primește drept recompensă.

O altă datină care se păstrează și în zilele noastre este Legarea granelor. Acest obicei se practică pentru că păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor.

În unele sate din Covasna, de Lăsatul Secului se practică un alt obicei vechi, cel al focurilor purificatoare. Pe inserat, pe dealuri se aprind focuri. Conform tradiției, în acest fel atmosfera se purifică în comunitatea respectivă, ajutând totodată și la alungarea spiritelor rele. Mai mult, se credea că prin săvârșirea acestui ritual se asigura și perpetuarea renașterii la viață.

Iar în regiunea Munteniei, nurorile obișnuiesc să prepare plăcinte cu brânză dulce și stafide pe care mai apoi le oferă soacrelor, pentru că relațiile lor să rămână "dulci" și în timpul Postului Mare.

Nu în ultimul rând, se mai practică și obiceiul că mulți credincioși să ofere copiilor nevoiași câte șapte sticle cu lapte, simbolizând cele șapte săptămâni ale postului. Se crede că această tradiție va aduce hrană mai bună copiilor nevoiași pe parcursul Postului Paștelui, scrie România TV.

Ce nu ai voie să faci de Lăsata Secului de Brânză pentru Postul Paștelui 2020. - De Lăsata Secului de Branză nu se coase, nu se toarce, nu se țese, nu se fac treburi casnice, căci altminteri casă poate fi lovită de rele, de boli și distrugeri. - Nu se dă nimic cu împrumut, se fac pomeni cu turte din mălai, pentru morți și vii. - Fetele bătrâne sau cele care vor să se mărite țîn post negru în Duminică dinaintea Postului Mare, fără a pune gură nici măcar pe un strop de apă, până la asfințit. - E bine să mănânci un ou copt sau fiert, că să ți se pară Postul mic și ușor că oul. Resturile și firmiturile de la masă de Lăsata secului nu se aruncă decât înspre Răsărit, pentru a nu se împrăstia belșugul. LĂSATA SECULUI DE BRÂNZĂ 2018 durează 7 săptămâni, până la terminarea Marelui Post.

Ce ai voie să mănânci pentru ultima dată duminică, 1 martie – ouă; – lapte; – brânză, căşcaval, căş, telemea; – carne de peşte (cu excepţia zilelor cu dezlegare la carnea de peşte); – dulciuri care conţîn lapte sau brânză; – ciocolată cu lapte.