În ultima ședință de plen până la alegerile europarlamentare, în Camera Deputaților, a existat un consens general între Putere și Opoziție. Cu 216 voturi „pentru” şi o abţinere, a fost votată iniţiativa legislativă a deputatei Oana Bîzgan care permite identifi carea rapidă, prin intermediul Registrului naţional automatizat, a persoanelor care au comis infracţiuni sexuale.

Deputata Oana Bîzgan a explicat, după vot, pentru EVZ, ce este acest Registru al infractorilor sexuali, cum funcționează și motivele care au determinat-o să aibă această inițiativă. „Este o lege nouă pentru România și era necesară deoarece datele statistice ne arată o situație îngrijorătoare. În fiecare zi au loc două, trei violuri și o dată la 4 zile un minor este abuzat sexual. Rata de recidivă a celor condamnați pentru asta este de 70 la sută. Lucrez de anul trecut la acest proiect și a avut, în comisii, 70 de amendamente. Am colaborat foarte bine cu polițiștii. A fost impresionant cât efort au depus și ei pentru ca proiectul de lege să fie foarte bun”, a declarat deputata.

Acces securizat, pentru uzul autorităților

Soluția propusă în România e similară cu cea pe model francez, adică un registru securizat, fără acces public, pentru uzul autorităților. Registrul ar ajuta și la colaborarea între state, coordonarea cu alte registre la nivel european pentru a preveni fapte comise în România de cetățeni europeni aflati în evidența registrelor similare, dar și pentru a preveni fapte comise de cetățeni români în alte state membre.

Persoanele înscrise în Registru au obligația de a se prezenta periodic la organele de poliție pe raza cărora domiciliază sau își au reședința, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica acestora informații relevante referitoare la: profesia, meseria sau activitatea pe care o desfășoară; mijloacele de existență; persoanele minore, în vârstă, cu dizabilități sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct și sistematic; unitătile de învățământ, școlar sau preșcolar, taberele de copii, spitalele de copii sau orice loc frecventat în mod preponderent de copii, în care au avut acces în această perioadă.

Prezența obligatorie la Poliție

De asemenea, aceste persoane au obligația să anunțe, în prealabil, organul de poliție pe raza căruia locuiește, în cazul în care pleacă din localitatea de domiciliu mai mult de 15 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinație, scopul deplasării și perioada de deplasare. După care, are obligația de a se prezenta, în cel mult 3 zile, la organul de poliție din localitatea unde merge pentru a fi luat în evidență.

Fotografierea persoanei înscrisă în Registru se face anual sau dacă înfățișarea persoanei se schimbă

 Dacă persoana înscrisă în Registru nu se prezintă la sediul organului de politie sau dacă refuză să se supună fotografierii, înregistrării dactiloscopice sau prelevării probelor biologice, va fi constrânsă să facă asta.

 

Durata înregistrării în Registru

În cazul contravențiilor de natură sexuală, masturbarea publică fiind un exemplu, durata stocării datelor în registru va fi de 5 ani. Pentru infracțiunile de natură sexuală, precum violul, pedofilia, incestul sau pornografia infantilă, durata înregistrării va fi de 20 de ani. Reabilitarea, grațierea și amnistia nu ar avea efect și asupra Registrului, o vizită semestrială la organele de poliție e gândită ca o măsură de susținere și control pentru persoana introdusă în registru, aflată pe calea spre reabilitare. „Aceasta menținere e spre folosul persoanei, pentru a preveni recidiva, dar și a comunității din care face parte”, se arată în proiectul de lege. Registrul nu este transparent, deci nu se pune în discuție o discriminare a autorilor infracțiunilor sexuale. Inspectoratul General al Poliției Române are sarcina de a face Registrul funcțional până la 1 ianuarie 2020