Lipsa condamnărilor în cazurile de corupţie la nivel înalt şi o susţinere fără fermitate din partea clasei politice a reformei în justiţie ar putea duce la amânarea aderării României la spaţiul Schengen şi grupul Euro.
Aşa poate fi enunţată principala concluzie a proiectului de raport al Comisiei Europene, citat de agenţia Newsin, un proiect în care sintagmelecheie la adresa situaţiei sistemului judiciar din România au o conotaţie mai degrabă negativă: „rezultate modeste“, „progrese lente“ sau „nevoia de a continua monitorizarea“. Concret, premisa de la care se porneşte în alcătuirea raportului este legată de „beneficiile statutului de ţară membră UE“ pe care România le-a primit în momentul în care a fost de acord cu aderarea. Concluziile Comisiei gravitează însă mai puţin în jurul rezultatelor luptei anticorupţie, cât avertizează asupra obstacolelor ce au dus la încetinirea ritmului reformei. CSM, probleme de management La loc de cinste se află Parlamentul României, criticat pentru „politizarea“ dosarelor de corupţie la nivel înalt şi a lipsei unui „angajament lipsit de echivoc în favoarea eradicării corupţiei“. „Nu s-a înregistrat niciun progres real, în zece cazuri-cheie implicând foşti miniştri. Aceasta se datorează parţial faptului că parlamentul a blocat investigarea. (...)“, se arată în proiectul de raport. De altfel, magistraţii sunt pe locul al doilea în seria posibilelor nereuşite în lupta anticorupţie, proiectul folosind o serie de sintagme precum „nesiguranţă legală“ şi „inconsistenţă în jurisprudenţă“ în analiza activităţii acestora. „Lista neagră“ este încheiată cu membrii CSM, criticaţi pentru lipsa de credibilitate pe care au imprimat-o Consiliului, în special în zona de management intern. „CSM se mişcă încet atunci când e vorba de luarea unor decizii de management sau disciplinare. Sancţiunile pe care le impune sunt adesea inconsecvente“, precizează proiectul de Raport.
Singura instituţie aflată la polul opus este DNA-ul, lăudat pentru „rezultatele constant pozitive în lansarea de anchete“.