Contestat violent şi susţinut cel puţin la fel de vocal, Referendumul pentru redefi nirea căsătoriei prin Constituţie are de trecut un prag dificil: prezenţa la votul din 7 octombrie. Problema este că pragul de la care se va calcula prezenţa este unul mai mare decât în 2003 şi 2012, deşi, numărul românilor a scăzut. Cum este posibil? Fenomenul a fost explicat de sociologul Bruno Ştefan, care spune că numărul mare al alegătorilor din listele electorale permanente este justifi cat de interesul României de a avea cât mai mulţi europarlamentari, numărul acestora fiind calculat în funcţie de populaţie.
Cea mai important barieră pentru reuşita referendumului pentru definirea în Constituţie a căsătoriei ca fiind uniunea dintre un bărbat şi o femeie este cu siguranţă atingerea prezenţei minime obligatorii pentru ca votul să fie validat. Conform Legii referendumului, demersul este adoptat dacă la alegerile din 7 octombrie votează minimum 30% din românii înscrişi în listele electorale permanente. O altă condiţiei este ca 25% dintre cei cu drept de vot să opteze pentru adoptarea modificării în Constituţiei. Numai că datele oficiale ale Autorităţii Electorale Permanente (AEP) indică un număr de alegători cel puţin ciudat, dacă îl comparăm cu cel de la referedumurile din 2003, pentru adoptarea unei noi Constituţii, şi 2012, pentru demitirea preşedintelui de atunci, Traian Băsescu.
Aproape 19 milioane de oameni sunt aşteptaţi la urne
Conform AEP, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 august 2018 este de 18.917.495, din care aproximativ 650.000 trăiesc în afara graniţelor. Din acest număr de aproape 19 milioane se vor calcula două date statistice vitale pentru adoptarea modificării privind căsătoria în Constituţie: prezenţa la vot şi cuantumul celor care vor spune „DA”. Pentru a fi validate alegerile din 7 octombrie, trebuie să se prezinte la vot 30% din alegători, adică 6.242.773 de români cu drept de vot, şi să voteze „DA” un sfert dintre noi, adică 4.729.373 de oameni.
Naşteri mai puţine, români mai mulţi
Numai că datele AEP arată un fapt cel puţin ciudat. Suntem mai mulţi votanţi, decât în urmă cu câţiva ani, deşi numărul de naşteri este în scădere iar sporul natural este negativ. Spre exemplu, în primăvara acestui an directorul INS, Tudorel Andrei, a declarat că numai din sporul natural negativ, ţara noastră pierde aproximativ 70.000 de de persoane anual. La referendumul din vara anului 2012, când s-a votat pentru demiterea preşedintelui de atunci Traian Băsescu, pe listele electorale erau înscrişi 18.292.464 de români, cu peste 600.000 mai puţini ca acum. Băsescu şi-a păstrat atunci mandatul tocmai pentru că Referendumul a fost invalidat din lipsă de cvorum. Dacă ne întoarcem în anul 2003, când a fost organizat un plebiscit de modificare a Constituţiei necesară pentru a ne putea integra în Uniunea Europeană. Pentru Referendumul desfăşurat în zilele de 18 şi 19 octombrie au fost înscrişi pe liste permanente 17.842.103 alegători. Practic, în 15 ani, au apărut peste un milion de români în listele electorale permanente. Şi mai şocantă este comparaţia dacă ne uităm pe mărimea populaţiei din cei trei ani analizaţi. La finalul anului 2002, poporul român număra 21,6 milioane de oameni, conform Institutului Naţional de Statistică (INS), iar la finalul lui 2011, eram puţin peste 20 de milioane de persoane. Practic, în 2003 eram mai mulţi oameni, dar mai puţini votanţi, iar în 2012 mai puţine persoane, dar mai mulţi cu drept de vot. E adevărat, referendumul din 2003 trebuie să treacă, iar cel din 2012 să pice.
Populaţie egală cu cea din 2003
Ajungem în anul 2018 şi avem parte de un nouă surpriză. Conform INS, populaţia României a crescut, deşi este inexplicabil de unde atâta timp cât sporul natural este negativ. La 1 ianuarie 2018 eram 22,2 milioane de români, practic cu 2 milioane mai mulţi decât în 2012 şi cu 600.000 mai mulţi decât în 2003. Singura posibilă explicaţie vine din perioadele în care s-au desfăşurat aceste alegeri. În 2003 nu eram în Uniunea Europeană, iar anul 2012 nu a fost an preelectoral în ceea ce priveşte alegerile pentru Parlamentul European. Ceea ce este însă anul 2018. De ce este important? Pentru că în funcţie de mărimea populaţiei şi a corpului electoral se alocă mandate în Parlamentul European, România oscilând între 32 şi 33 de locuri. Practic avem toate şansele ca Referendumul din data de 7 octombrie să fie pus în pericol de un loc în plus în Parlamentul European.