Preotul Constantin Necula îi îndeamnă pe români să se gândească la postul Paştelui, nu ca la o privare de mâncare sau băutură, ci ca la un efort pentru "a redescoperi echilibrul ca societate"
."Cred că anul acesta postirea este un exerciţiu de a rămâne o echipă de oameni. Unită în jurul valorilor creştine şi a lui Hristos - pentru creştini. Poate că pentru ceilalţi, propunerea creştină ar trebui asumată ca o panoplie de valori prin care se poate creşte social. Nu e vorba doar de mâncare sau de băutură, ci de a redescoperi echilibrul ca societate, agresată de politic şi stimulată în răutate de tot ceea ce înseamnă viaţa", afirmă Constantin Necula, pentru AGERPRES.
Pentru preotul Necula a posti înseamnă şi "să nu poţi mima valorile", dar mai ales "a ne redescoperi ca oameni".
"E momentul oportun să ne aducem aminte cât de importantă ne este calitatea curajoasă de nemuritori. Sunt convins că numai rugăciunea şi răbdarea pot înfrunta fractura de sens în care ne zbatem. Nici măcar nu ne zbatem, simulăm zbaterea. A posti înseamnă să nu poţi mima valorile, ci să le dezvolţi şi să le creşti ca atare. Pentru că postirea nu-i doar despre produsul din raft ori despre orele dedicate rugăciunii, ci despre efortul de a ne redescoperi ca oameni. Noi pe noi. Noi pe ceilalţi. Despre integritate şi curaj, despre refuzul de a accepta ca valoare stârpiturile de caracter, strecurate în vieţile noastre şi ale cetăţilor noastre- indiferent, profesionale ori culturale, sociale ori duhovniceşti deopotrivă", spune preotul.
Orice efort de postire ar trebui "să confirme iubirea lui Hristos pentru lume", este de părere Necula.
"A posti înseamnă a te posta de partea lui Hristos. Iar el, ne-a spus din prima săptămână de postire, în care am renunţat la carne, că el este cu flămânzii, însetaţii, cei goi şi înstrăinaţi, cu cei întemniţaţi...Poate că orice efort de postire ar trebui să confirme iubirea lui Hristos pentru lume, pentru oameni. Merită încercat!", consideră părintele.
Postul Sfintelor Paşti
Postul Sfintelor Paşti, cunoscut şi ca Postul Mare, începe luni, 2 martie. Fiind cel mai lung şi cel mai aspru dintre posturile rânduite de Biserica Ortodoxă, renunţarea la mâncarea "de dulce" se face treptat, astfel că în Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi (anul acesta la 23 februarie) se lasă sec de carne, iar în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (anul acesta la 1 martie) se lasă sec de brânză. Săptămâna dintre cele două duminici, cunoscută şi ca Săptămâna Albă sau a Brânzei (anul acesta în perioada 24 februarie - 1 martie), este una pregătitoare, în care se pot consuma produse lactate, ouă şi peşte, iar miercurea şi vinerea este dezlegare la brânză, lapte, ouă şi peşte.