Un sfert de veac de la moartea Părintelui Cleopa. Duhovnicul Sihăstriei a spus ce se întâmplă cu sufletul după moarte

S-au scurs 25 de ani de când unul dintre cei mai mari duhovnici ai României a plecat în veșnicie. Părintele Cleopa a lăsat în urmă numeroase învățături legate de credința ortodoxă. Una dintre profunde dintre acestea are legătură cu parcursul sufletului după moarte.

Părintele Cleopa Ilie a avut numele de mirean, Constantin. Marele duhovnic s-a născut la 10 aprilie 1912, în judeţul Botoşani, fiind cel de al cincilea copil din cei zece ai familiei. Încă din prima parte a vieții, tânărul Constantin a simțit apropierea față de cele sfinte. Ani mai târziu, acesta a reușit să devină un exemplu de smerenie, sfințenie și credință.

Părintele Cleopa, duhovnicul vindecător de suflete

Din numeroasa familie în care s-a născut tânărul Constantin, cel care avea să devină părintele Cleopa Ilie, căutat de mii sute de mii de credincioși, 5 membri au luat calea mănăstirii. Alături de aceștia, mama duhovnicului a lăsat deoparte viața lumească și s-a așezat în Mănăstirea Agapia Veche.

Părintele Cleopa a intrat in Schitul Sihăstria din 1929, fiind călugărit abia în 1937. Tot atunci a primit și numele nou, renunțând la cel de mirean.

Marele duhovnic era atras de păstoritul oilor, făcând ascultare de stareț. Cu toate că petrecea mult timp pe câmp, Părintele Cleopa nu a renunțat niciodată la studiu, împrumutând numeroase cărți de la biblioteca Mănăstirii Neamț.

„În anii în care am fost cioban la oile schitului, am avut mari bucurii duhovniceşti. Stâna, oile, trăirea în linişte şi singurătate pe munte în mijlocul naturii mi-au fost şcoală de călugărie şi teologie", spunea duhovnicul, conform volumului redactat de Ioanichie Bălan, "Viaţa şi nevoinţele Arhimandritului Cleopa Ilie.

Tot atunci, monahul a reușit să depășească limitele lumești ale rugăciunii și să vadă cu duhul. Astfel, acesta  le dezvăluia credincioșilor ce se află dincolo de moarte, îndreptându-i pe calea cea dreaptă în viața lumească.

Drumul sufletului după moarte

Una dintre expresiile profunde ale harului Părintelui Cleopa Ilie are legătură cu drumul sufletului după moarte.

„ Când moare omul si când își dă sufletul, în clipa aceea apar în fața lui atâția diavoli, câte pacate a avut.  Tot atâția îngeri sfinți, câte fapte bune a avut el in viață. Și este o mare luptă atunci. Ca sfintele puteri se luptă cu diavolii cum să le ia sufletul, că ei zic ca este al lor, ca are pacate mai multe. Îngerii zic ca are mai multe fapte bune. Și este o mare luptă. De aceea se teme sufletul sa iasa din trup. I se leagă limba când vede toate astea. El vede atunci multe, dar nu poate sa spuna. El ar spune : " Uite, cati diavoli au venit !".", spunea duhovnicul.

Totodată, duhovnicul Sihăstriei îi învăța pe credincioși că îngerul păzitor are o mare putere în clipa morții. De asemenea, acesta le dezvăluia ce se întâmplă cu sufletul în cea de a doua zi după moarte.

„În ziua a doua după moarte se întâmplă un lucru mai înfricoșat. În  ziua a doua după moarte îl ia îngerul păzitor (sufletul) și-l duce pe unde a umblat omul toată viața. Sufletul înconjoară pământul cât ai clipi. Îngerul îi spune" Uite, aici ai jucat, aici te-ai îmbătat, aici ai des lfrânat cu atâtea femei sau bărbați; aici ai înjurat, aici ai fumat, aici ai avortat atâția copii.  ”, mărturisea duhovnicul.

Părintele Cleopa. Fuga de opresiunile comuniste

Sute de mii de credincioși ajungeau la Sihăstria pentru a primi cuvântul de învățătură al duhovnicului. Atrași de smerenia și curăția acestuia, credincioșii veneau din toate colțurile țării. Din acest motiv, Părintele Cleopa a fost nevoit să fugă de opresiunile comuniștilor care nu înțelegeau fenomenul. Acesta s-a retras de trei ori în Munţii Rarăului.

„Răbdare, răbdare, răbdare... ". Acesta era unul dintre îndemnurile pe care marele duhovnic îl adresa tuturor celor care treceau pragul chiliei lui. Credincioșii erau îndrumați de monah să se roage cu simplitate și o nădejde pentru a primi ajutorul lui Dumnezeu.

Părintele Cleopa Ilie a trecut la cele veșnice în decembrie 1998. Învățăturile marelui duhovnic sunt considerate un adevărat tezaur al ortodoxiei, fiind așezate în paginile mai multor volume. Mormântul monahului de la Sihăstria a devenit loc de pelerinaj pentru credincioșii din întreaga țară.