Luna trecută, marina chineză a introdus în serviciu cel de-al doilea său portavion, Shandong. Care, spre deosebire de primul, Liaoning, a fost construit 100% în China.

Cele două nave sunt construite în configurație STOBAR, ceea ce înseamnă că avioanele îmbarcate, J-15 Flying Shark, decolează folosind o punte înclinată.

Următoarele portavioane chineze vor fi construite în configurație CATOBAR (Catapult Assisted Take-Off But Arrested Recovery), adică vor dispune de catapulte pentru decolarea avioanelor, cum sunt cele folosite de US Navy.

În total, China vrea să dispună de cinci sau șase portavioane în viitor. Însă construirea unei nave este una iar a o face pe deplin operațională este cu totul altceva.

Și, în materie de aviație îmbarcată, marina chineză mai are multe de învățat, arată specialiștii Opex 360.  Spre exemplu, când portavionul Liaoning a intrat în serviciu, în septembrie 2012, pe navă nu fusese făcută nici o aterizare (apuntare). O astfel de manevră a fost făcută două luni mai târziu. Iar abia după patru ani un aparat J-15 a realizat o apuntare pe timp de noapte.

Marea, simulată pe uscat

A manevra avioane de pe un portavion nu este la îndemâna oricui, mai ales când nu dispui de piloți antrenați. Înainte de lansarea portavionului Liaoning, marina chineză își antrena piloții pentru operațiuni de apuntare folosind o machetă a punții vasului, la scara 1:1, construită pe uscat.

Fără, deci, prea mare legătură cu condițiile de pe mare, unde piloții trebuie să țină seama de starea vremii (vânt puternic, ploaie) și, evident, de mișcările navei (tangaj, ruliu și de mișcarea sus-jos a corpului navei).

Mai mult, lucrurile se vor complica pentru marina chineză atunci când piloții vor opera de pe un portavion în configurație CATOBAR.
Oricum, construirea mai multor portavioane nu va face decât să crească și mai mult nevoia de piloți confirmați.

Același lucru și pentru personalul de punte, care trebuie să regleze operațiunile aeriene cu precizia unui ceas elvețian.

Deci marina chineză se află în fața unei duble provocări: recrutarea și formarea de piloți și de specialiști pentru a atinge obiectivele propuse.

Or, potrivit South China Morning Post, marina chineză cunoaște deja „o penurie de piloți”, ceea ce „frânează ambițiile Beijing-ului cu privire la dezvoltarea unei flote cu adevărat pregătită de luptă”.

Accidente mortale, avioane cu probleme

În plus, formarea piloților chinezi este regulat afectată de accidente mortale, deseori mușamalizate de armată pentru a nu-i descuraja pe potențialii recruți. Lipsei de piloți operaționali i se adaugă problemele aparatelor J-15 Flying Shark. Construite în doar 20 de exemplare, aceste avioane au „probleme de concepție” și deja patru accidente survenite în perioada 2016-2018.

„Numărul insuficient de aeronave de luptă la bord și pregătirea necesară pentru un pilot naval calificat sunt cele două motive principale pentru care China este lipsită de piloți acum”, a recunoscut Li Jie, un expert militar din Beijing.

Cu toate acestea, Li Jie nu este îngrijorat de viitor. „Pe măsură ce China pune tot mai mult accent pe pregătirea piloților, problema va fi rezolvată treptat”, a spus el.

Academia Chineză de Aviație Navală a făcut un parteneriat cu cele trei universități de top din țară pentru a identifica și recruta viitori piloți. Și în școlile secundare au fost înființate „clase experimentale de aviație navală”.

Fiecare clasă recrutează 50 de elevi, cărora li se acordă o bursă și vor fi plasați pe o listă prioritară pentru a fi admiși ca piloți navali, au declarat autorirățile. Rămâne de văzut dacă acest lucru va fi suficient.

Te-ar putea interesa și: