Romii din Timişoara încearcă să-şi închirieze palatele şi vilele istorice, după ce la începutul crizei încercările de a le vinde au eşuat.
Mulţi dintre romii care, după Revoluţie, au cumpărat vile istorice în zona centrală sau în zonele rezidenţiale liniştite ale Timişoarei încearcă acum să le valorifice, iar varianta chiriei este cea mai la îndemână.
Salină la subsol, firme de asigurări şi de IT la etaj
Cel mai notabil exemplu este pe bulevardul Michelangelo, în centrul oraşului. Un imobil cu subsol, parter şi două etaje, situat pe colţ, cu două fronturi stradale, a devenit spaţiu de birouri pentru mai multe companii. Imobilul îi aparţine lui Nonu Cârpaci, un rom stabilit de ani buni în Germania şi care acum a reuşit să închirieze în întregime cele şapte spaţii disponibile. La subsolul clădirii funcţionează o salină, iar la etaje se află o companie care promovează alimentaţia naturală, o firmă de asigurări, una de soft etc.
Membru al unui controversat clan din oraş, Nonu Cârpaci se prezintă însă ca un proprietar "de talie europeană", după cum spune administratorul lui, care îi gestionează afacerea la Timişoara.
Având în vedere că preţurile sunt confidenţiale şi negocierea se poartă direct cu proprietarul, l-am întrebat pe administrator dacă nu cumva chiriaşii au fost reticenţi în a se muta aici. "După ce l-au cunoscut pe proprietar, chiriaşii nu au mai avut nicio emoţie. Pe de altă parte, contractele sunt clare, beton", a declarat reprezentantul lui Cârpaci. Acesta mai spune că spaţiile au fost închiriate relativ repede, pentru că "se doresc şi se caută imobile în zona centrală".
800 de euro pe lună pentru 400 de metri pătraţi
Romul Mihai Ion aşteaptă şi el un chiriaş. Închiriază un "pălăţel" alb cu o suprafaţă de 400 de metri pătraţi. Deşi nu cere foarte mult pe imobil, acesta a refuzat până acum mai multe oferte pentru că, fiind foarte credincios, nu a vrut să aibă în casa sa un loc al "păcatului".
"Am avut mai multe oferte. Noi suntem o familie de oameni pocăiţi, iar ce au vrut unii să deschidă aici nu s-a potrivit cu principiile noastre. Suntem dispuşi să închiriem casa pentru birouri de firmă, nu pentru restaurante sau alte localuri de genul acesta, în care să vină fel de fel de oameni", a declarat Mihai Ion, care cere pentru palatul cu 400 de metri pătraţi o chirie de 800 de euro lunar.
Casă "ca la Peleş", cu 5 milioane de euro
La începutul crizei, romii cu palate din Timişoara au încercat să obţină lichidităţi vânzându-le. Prima casă de vânzare a apărut pe bd. Michelangelo. "Casa e antică şi cu lemn în interior, ca la Peleş", îşi lăuda locuinţa proprietarul Toni Stancu, care cerea pentru casă 5 milioane de euro. Bani pe care nu i-a primit. "Am cumpărat-o cu un milion de mărci, iar de zece ani am investit în ea peste jumătate de milion de euro. Casa e cu lemn, gresie frumoasă. E ca la Peleş. Numai în exterior nu i-am făcut nimic, pentru că e patrimoniu, greu cu autorizaţiile", zice Stancu.