Pe 31 mai, la ora 11.30, Papa Francisc va ajunge pentru prima dată în „Grădina Maicii Domnului”, după cum a afirmat Papa Ioan Paul al II-lea în vizita apostolică din luna mai, 1999. Actualul Papă va fi păzit în permanență de 8 sau 10 membri ai Gărzi Elvețiene, chiar și atunci când acesta se va afla în papamobil. Pentru că aceștia vor avea rol de bodyguarzi, nu vor purta uniforma care îi face consacrați – sulițe, săbii – ci vor avea uniforme simple. Șefii Gărzii Elveţiene au vizitat comandamentul operativ care se ocupă de vizita Papei, amplasat în sediul Serviciului de Protecție și Pază, dar au fost în inspecție şi pe Dealul Mitropoliei și la Catedrala Sfântul Iosif, iar vineri, s-au deplasat în ţară pentru a observa și locațiile din Iași, Blaj și Șumuleu. Papa Francisc nu va utiliza în această vizită un papamobil de producție românească așa cum se vehiculează. „Nu este adevărată informația conform căreia Papa Francisc va merge cu un papamobil românesc. Acesta va fi transportat din Italia cu avionul”, explică Arhiepiscopul Ioan Robu.

Prima întâlnire a unui Papă cu România

Despre prima întâlnire a unui Suveran Pontif cu România a povestit, pentru EVZ, Înaltpreasfințitul Ioan Robu, Arhiepiscopul Romano-Catolic. „Deși au trecut 20 de ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea, pot spune că a fost ieri. Amintirea de atunci încă este vie, cu atât mai mult că ne și pregătim pentru următoarea vizită a unui Suveran Pontif. L-am primit cu mare bucurie pe acela pe care l-am considerat și îl considerăm mereu ca fiind urmașul Apostolului Petru. L-am așteptat ca pe unul care ne poate întări în credință. Și așa a fost. Prezența lui a fost percepută de lumea catolică, dar nu numai, ca fiind semnul vizibil al unității noastre din toată lumea. El fiind păstorul care conduce întreaga biserică catolică, cu autoritatea supremă, ne-am bucurat să îl avem în mijlocul nostru pe cel care asigură unitatea și catolicitatea bisericii”.

Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice explică că acum 20 de ani țara noastră era diferită. „Noi eram diferiți. Atunci Papa Ioan Paul al II-lea a găsit o Românie care încerca să devină partener în lume, încerca să fie luată în seamă. Și iată, acum țara noastră este membră a Uniunii Europene. Nu se datorează Papei acest lucru, căci nu a venit cu acest scop, dar vizita Sfântului Ioan Paul al II-lea, el care provenea din Polonia, a însemnat o recunoaștere a istoriei noastre martirizate”, a spus părintele Francisc Doboș.

Întâlnirea cu Preafericitul Teoctist

Vizita Papei Ioan Paul al II-lea din 1999 s-a desfășurat sub semnul unității și a plasat România în atenția mass-mediei internaționale. În cuvântul de salut de pe Aeroportul „Henri Coandă”, Suveranul Pontif Ioan Paul al IIlea spunea că a venit în România cu „mare bucurie, națiune mult dragă mie și pe care de multă vreme doream să o vizitez”. În fața catedralei patriarhele, Preafericitul Teoctist i-a spus Suveranului Pontif că îl primește „pe această colină, pe acestă vatră de lumină a neamului românesc, martori având, alături de noi, ierarhi, clerul și poporul de față. În persoana Sanctității Voastre, primim și cinstim Biserica lui Hristos”. Despre întâlnirea celor doi conducători ai Bisericii Catolice și a celei Ortodoxe, Arhiepiscopul Ioan Robu spune că „a fost un privilegiu că l-am avut pe Patriarhul Teoctist și Sinodul Bisericii Ortodoxe Române alături. Am participat treptat – am fost la Liturghia celebrată de Biserica Ortodoxă la care a stat de față Sfântul Părinte și clerul catolic alături de credincioși, apoi a fost Liturghia catolică la care a participat și Patriarhul Teoctist împreună cu Sfântul Sinod și cu poporul ortodox. A fost o comuniune, o frățietate adevărată, o apropiere cum cred că nu a fost niciodată. Îmi rămâne în minte strigătul de la Podul Izvor „Unitate! Unitate! Unitate!” – ca o dorință pe care a împărtășit-o mulțimea catolică împreună cu cea ortodoxă. Eram împreună acolo. Este de fapt dorința fundamentală care este și în rugăciune, atât în Biserica Catolică, cât și în cea Ortodoxă. De atunci a rămas această afecțiune între credincioși. Au fost zile de har, iar parfumul lor nu a dispărut. Ecoul „Unitate!” rămâne undeva. Deși la suprafață nu vedem mare lucru, totuși undeva rămâne în inimile și în mințile oamenilor această chemare la unitate, exprimată într-un fel sau altul. Dar e o realitate: vrem acest lucru”.

Tot globul va fi cu ochii pe România

Despre vizita Papei Francisc, Arhiepiscopul Ioan Robu este de părere că aceasta nu este o repetiție: „Este un nou papă și ne bucurăm să avem din nou un Sfânt Părinte printe noi, pe Papa Francisc. Această vizită va fi din nou un semn de unitate, de universalitate. Ca fiu al României, mă gândesc că vor fi câteva zile în care toată lumea va vorbi despre țara noastră, pentru că Papa Francisc va fi aici. Unde este Sfântul Părinte este ceva deosebit, un eveniment pe care lumea îl va interpreta într-o formă sau alta”.

Papa și Patriarhul vor rosti împreună Tatăl Nostru

În prima zi de vizită a Suveranului Pontif, pe lângă întâlnirea cu Președintele României, Primul Ministrul și cu autorităţile, reprezentanți ai societăţii civile şi corpul diplomatic, Papa Francisc se va întâlni cu Patriarhul Daniel și cu Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, vizită care va fi urmată de o întâlnire în Catedrala Națională unde va fi rostită rugăciunea „Tatăl Nostru”. „Acum este o celebrare mai redusă față de ceea ce a fost în 1999. Nu știu care sunt rațiunile pe care le are Biserica Ortodoxă. Știu sigur că îl primesc pe Papa cu multă bucurie, chiar dacă e doar un moment scurt de rugăciune în Catedrala Națională. Este o legătură care ne bucură totuși, așa cum este. Prezența Papei în România se face într-o țară majoritar ortodoxă. Era firesc să se întâlnească cu capii Bisericii Ortodoxe Române. Oricât de diferit va fi momentul față de acum 20 ani, cred că realitatea rămâne aceeași”, explică Arhiepiscopul Ioan Robu.

„Împreună” – cheia discursului papal

În timpul vizitei în România, Papa Francisc va rosti trei discursuri și trei cuvântări în timpul Liturghiilor. Despre cheia discursurilor Suveranului Pontif, Arhiepiscopul Ioan Robu, este de părere că acesta se va îndrepta spre sloganul acestei vizite. „Să mergem împreună! Cred că granițele discursului papal vor începe cu această expresie și este binevenit acest gând pentru toți românii, indiferent de apartenența lor la o confesiune sau alta. Trebuie să luptăm împotriva egoismului, a urii, a distanțelor dintre noi. Trebuie să fim împreună. Și în ceea ce privește binele țării, dar și în ceea ce privește binele familiei. Trebuie să simțim acest împreună și în școală, societate, și pe stradă, oriunde”, mărturisește înaltul prelat.

 

Va lega prezentul de trecut și viitor

Pe 2 iunie, pe Câmpia Libertății de la Blaj, Suveranul Pontif va oficia beatificarea celor 7 episcopi martiri: Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu. „Prin oficiera slujbei de beatificare, Papa Francisc încearcă să transmită un mesaj care leagă prezentul de trecut și de viitor. E un mesaj despre ce a fost Biserica Catolică, un mesaj despre suferințele acestei biserici, prin martirii respectivi. Eu cred că nu trebuie să uităm nici ca Biserică Catolică și nici ca Biserică Ortodoxă, martirajul prin care au trecut acestea în perioada comunistă. A fost într-adevăr un drum de cruce, pe care l-au străbătut bisericile, pe care Sfântul Părinte, iată, îl consacră prin declararea de martiri pe care o va face la Blaj”, este de părere Arhiepiscopul Ioan Robu.

 

Slujbe simple asemeni numelui

Ceremonia de Rămas Bun de pe Aeroportul din Sibiu va fi una simplă, la fel ca și la sosire. „Numele Suveranului Pontif vine de la Sfântul Francisc care înseamnă „chemare la simplitate”, iar Papa urmează semnificația numelui său. Îl vom primi în Catedrala Sfântul Iosif într-un mod foarte simplu. Îl vom conduce la Altar unde va prezida Sfânta Liturghie. Va fi o Liturghie concelebrată cu episcopii prezenți, alături de preoți și credincioși. Va fi o simplă Liturghie”, explică Arhiepiscopul Ioan Robu (foto).

 

Detaliile vizitei la Conferința Episcopilor

„La Conferința Episcopilor din perioada 9-11 aprilie, vom discuta pe lângă alte subiecte și despre vizita Papei Francisc în România, mai ales că vom avea și un reprezentant al Sfântului Scaun care se ocupă de această vizită”, mărturisește Arhiepiscopul Ioan Robu.

 

Scopul acestei vizite trebuie săfi e întărirea legăturilor cu Biserica Ortodoxă

„Mi-aș dori ca prin vizita Suveranului Pontif în România și prin întâlnirea cu reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române, să se întărească relațiile cu aceasta, pentru a ne întări în această fraternitate cu Hristos și în fond, să ne întărim în identitatea noastră. Atunci când cineva de întărește în acea identitate nu îți va fi frică de identitatea celuilalt, chiar dacă au o credință diferită de a ta. Atunci când este trăită în mod autentic catolicitatea mea, celălalt, de altă confesiune, de altă etnie, va fi fratele meu. Și nu voi trăi existența lui ca o amenințare la adresa mea sau ca un pericol de diminuare a identității mele”, a povestit pentru EVZ, părintele Francisc Dobo, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice București.

Identitatea a devenit un slogan

Părintele Francis Doboș consideră că de multe ori „identitate noastră ca și români devine un slogan. Când ne proclamăm identitatea o facem pentru a ne delimita de celălalt, diferit de noi, pentru a nu ne „contamina” de celălalt. Acest tip de identitate nu cred că este benefic. Avem nevoie de o convertire a identității noastre din cea proclamată în cea trăită. Cred că atât credincioșii cât și clericii, de la vizita Papei Francisc, așteaptă ca prin această să ne facă conștienți de identitatea noastră și să ne-o asumăm cu seninătate, cu implicare, cu acea suflecare a mâinilor. O credință catolică care devine în slujba tuturor și în binele tuturor. Așteptăm acele mesaje de la Sfântul Părinte care să ne facă să fim mândri, să ne trezim. De la mărturia noastră de credință, puțini catolici câți suntem în România comparativ cu cea mai mare parte a populației, să fim drojdie bună – să facem să crească toată zona noastră spirituală. Dacă mărturia mea de credință ca un catolic autentic îl va face pe celălalt să zică „Uite cum sunt catolicii!”, să îl facă și pe fratele meu ortodox să trăiască bine ca și ortodox. Să își asume din plin credința. Sper ca lucrul acesta să fie unul dintre roadele vizitei Papei Francisc, ca fiecare să își spună că își poate trăi autentic credința, să fie un cetățean mai bun al acestei țări”.

Îndepărtarea prejudecăților legate de vizita Papei

Părintele Francisc Doboș explică că această vizită trebuie să îndepărteze orice prejudecată, atât din inima catolicilor cât și din inima celorlalți cetățeni ai acestei țări, care ar putea avea o teamă de ce ar putea însemna vizita Papei Francisc în România: „De multe ori e acea teamă când nu cunoști bine o persoană. Prin întâlnire directă descoperi că alături poți avea persoane bune, că nu îți vor răul. Suspiciunile cresc atunci când nu ne cunoaștem. Din vizita Papei trebuie să facem să trăiască și capra vecinului, și să trăiască și capra noastră, adică identitatea noastră catolică. Ceilalți, observândune, pot spune: Uite-i cum sunt și cum se iubesc, așa cu toate problemele lor. Dacă ei sunt așa, noi de ce nu putem fi?”

Cum e să fii catolic în România

În România e greu să fii om. Atunci când îți trăiești catolicitatea, de fapt îți trăiești umanitatea. Poți fi catolic, dar cu numele și să nu fii un cetățean al acestei țări. Cum de altfel, la fel poți, doar cu numele, să fii de o altă confesiune, dar să nu fii un cetățean bun al acestei țări. Înainte să fim catolici sau ortodocși, trebuie să fim creștini – să fim creștini-catolici și creștini-ortodocși. Să nu primeze încercarea de apărare a identității mele confesionale față de identiatea confesională a celuilalt. Atunci, primul lucru este creștinul și apoi catolicul, iar atunci îl voi regăsi pe creștinul, dar ortodoxul. Și nu îmi va fi teamă de el și nici lui nu îi va fi teamă de identitatea și de trăirea mea. Iar acest lucru nu face decât să recunoaștem că suntem fiii lui Dumnezeu – și unii și alții și nu ne vom dilua, ci ne vom îmbrățișa. Prin identitatea noastră spirituală, asumată, vom face să crească țara noastră”, conchide părintele Francisc Doboș (foto).

Milioane de lei pentru vizita Papei

Guvernul României, a adoptat un proiect de hotărâre pentru suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului cu suma de nouă milioane lei, sumă pentru organizarea vizitei Papei Francisc în România. „Pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionate de organizarea vizitei în România a Sanctității Sale Papa Francisc, în perioada 31.05.2019 – 02.06.2019, se aprobă suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2019 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2019, cu suma de 9.000 mii lei”. Secretariatul de Stat pentru Culte, va controla modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale, a sumei alocate potrivit prezentei hotărâri.

 

 

Te-ar putea interesa și: