Corpus Clock, un ceas fără limbi, va fi inaugurat săptămâna aceasta de omul de ştiinţă Stephen Hawking.
Profesorul Stephen Hawking va prezenta lumii un ceas extraordinar, în valoare de 1 milion de lire sterline, realizat în onoarea „celui mai mare orologier“ din lume, scrie „The Daily Telegraph“. Botezat „Corpus Clock“, noul orologiu a fost inventat şi fabricat de dr. John Taylor, pentru Colegiul Corpus Christi Cambridge, pe a cărui faţadă va fi instalat. Hawking, cosmolog şi autor al bestsellerului mondial „Scurtă istorie a timpului“, va inaugura ceasul la 19 septembrie.
Dr. Taylor, un inventator şi orologier care a studiat la acest colegiu în anii ’50, a acoperit din banii săi costul ceasului, la realizarea căruia a muncit timp de cinci ani. „Corpus Clock“ se vrea un tribut la adresa lui John Harrison, pionierul longitudinii (cronometrul marin) şi autorul celui mai sofisticat orologiu al vremii sale. Harrison a lucrat la respectivul ceas nu mai puţin de 36 de ani şi încă îl mai calibra în ziua în care a murit, la 24 martie 1776, ziua în care împlinea vârsta de 83 de ani.
Corpus Clock arată ora prin lumini
Dr. Taylor a explicat că printre multele invenţii ale lui Harrison se numără şi „eşapamentul lăcustei“ sau eşapamentul cronometru, un dispozitiv care transformă mişcarea de rotaţie în mişcare pendulară. „Aproape nimeni nu mai ştie cum funcţionează eşapamentul cronometru, aşa că m-am hotărât să întorc interiorul ceasului în exterior şi, în loc să fac rotiţa de eşapament de 35 mm şi ascunsă în carcasă, am făcut-o de 1,5 metri în diamentru şi vizibilă cu tot cu «eşapamentul lăcustei» pe marginea exterioară“, a spus Taylor.
Ceasul Corpus, posesorul celui mai mare eşapament cronometru din lume, este un angrenaj „realmente mecanic“, antrenat de un motor electric, şi nu are limbi. „E un mod nou de a arăta timpul, cu lumini“, spune Taylor.
Iluzii optice
Ceasul nu are nici afişaj digital, ci doar o serie de fante, la distanţă de o zecime de grad una de cealaltă. Fantele sunt dispuse pe trei cercuri concentrice, corespunzând orelor, minutelor şi secundelor. Taylor a implementat, tot mecanic, un sistem care joacă feste privitorilor insistenţi: uneori, ceasul pare să se oprească şi să funcţioneze inconstant sau chiar invers. Orologierul britanic a şi ornat mecanismul cu reprezentarea unei lăcuste, pe care a botezat-o „Cronofagul“ („mâncătorul de timp“) - „o fiară de temut, care antrenează ceasul şi consumă timpul, literalmente“. Cronofagul „hipnotizează privitorul cu mişcarea sa perpetuă, punctată de un extraordinar repertoriu de clipiri lente, pocnituri din fălci şi înţepături cu coada“.