Orban, acuzat că angajează pe bandă rulantă, în pandemie. Câți funcționari are Guvernul

Ludovic Orban, PNL, premier, primul ministru

Schema de personal a aparatului guvernamental a fost încărcată cu peste 1.200 de angajați noi, din momentul preluării guvernării de către liberalii conduși de Ludovic Orban.

Dacă la preluarea guvernării vorbea despre restructurarea aparatului guvernamental și despre înlăturarea funcționarilor angajați în baza apartenenței politice și a relațiilor de nepotism, între timp premierul Ludovic Orban s-a răzgândit. Într-un singur an, de la momentul preluării puterii și până în prezent, la Guvern au fost angajați, în jur de 1.200 de funcționari noi. Asemenea angajări s-au făcut, în special, la Secretariatul General al Guvernului, după cum relatează antena3.ro.

Conform sursei citate, dacă în luna octombrie a anului 2019 Guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă  îi lăsa lui Ludovic Orban, moștenire, un aparat birocratic format din 3,143 de angajați, la sfârșitul lunii august 2020, numărul acestora crescuse la 4,394. Informațiile au fost publicate de Ministerul Finanțelor Publice, condus de Florin Cîțu. Cu alte cuvinte, în loc de restructurare, în doar 10 luni, liberalii au umflat schema de angajați cu 1,251 de posturi.

Pe de altă parte, în timp ce numărul șomerilor din România riscă să se dubleze, în aparatul de stat cresc salariile. Deși ne aflăm în plină pandemie, iar mediul economic privat trece printr-o criză majoră, angajații statului primesc sporuri și majorări salariale menite să-i ajute să treacă mai ușor prin aceste vremuri dificile.

Salarii mai mari pentru bugetari

Mai multe categorii de funcționari din Guvern au primit sporuri consistente care îi ajută să-și rotunjească frumușel veniturile pe timp de pandemie.

În urmă cu câteva zile, Parlamentul a adoptat un act normativ ce permite funcționarilor publici și personalului contractual care activează în Parlament, la Administrația Prezidențială și la Secretariatul General al Guvernului să cumuleze sporurile pentru „complexitatea muncii” – 15% și pentru „activitate legislative”, tot 15%.

Până în prezent, acest lucru era interzis de legea salarizării unitare, însă interdicția a fost ridicată printr-o modificare adoptată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional

Iar toate acestea se petrec într-o perioadă de pandemie, când specialiștii estimează că vom fi loviți de o criză economică foarte puternică, iar peste 500.000 de oameni ar putea să-și piardă locurile de muncă.