Oraşele cuprinse în proiect şi care s-au numit Stalin sunt Braşov (România), Katowice (Polonia), Dunaujvaros (Ungaria), Varna (Bulgaria), Eisenhuttenstadt (Germania) şi Kucove (Albania).

Acesta este primul proiect românesc finanţat de Comisia Europeană pe componenta "Memorie istorică europeană", precum şi primul proiect finanţat de la Comisia Europeană câştigat de o instituţie culturală braşoveană.
 

Directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, Nicolae Pepene, a declarat joi după dezbaterea din cadrul proiectului "Am fost cetăţeanul Oraşului Stalin", că deşi a trecut ceva timp de la căderea Cortinei de Fier, perioada comunistă în general şi perioada stalinistă în special reprezintă teme de foarte mare actualitate.

"Deşi a trecut ceva timp de la căderea comunismului, am descoperit astăzi că perioada comunistă, în general, şi perioada stalinistă în special reprezintă teme de mare actualitate. Încă nu ne-am împăcat cu trecutul, încă nu am înţeles trecutul, încă nu am studiat suficient trecutul şi, categoric, această Şcoală de vară este pentru noi un imbold de a continua acest proiect pentru că am descoperit că este necesar, chiar cineva din public a criticat faptul că vine oarecum târziu. Încă mulţi martori ai perioadei staliniste nu mai sunt şi am pierdut o memorie istorică foarte, foarte importantă. De aici necesitatea continuării proiectului chiar cumva cu scurtarea perioadelor, o cercetare cât mai amplă şi cât mai rapidă de memorie istorică, lucru pe care îl fac şi colegii noştri din celelalte oraşe Stalin", a declarat, potrivit Agerpres, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, după dezbaterea de la Şcoala de vară.

El a adăugat că valoarea proiectului "Am fost cetăţeanul Oraşului Stalin" creşte, iar experienţele acestor oraşe trebuie puse una lângă cealaltă pentru că există multe lucruri comune, dar în acelaşi timp există şi multe diferenţe.

"Atunci când pui în oglindă oraşele Stalin cu Europa în care trăim, cred că până la urmă aceasta este concluzia, să preţuim valorile europene pe care le avem în prezent şi să privim cu multă atenţie la ce s-a întâmplat în perioada comunistă şi să încercăm să învăţăm din greşelile trecutului", a subliniat istoricul braşovean.

Prezent la dezbatere, reprezentantul Muzeului Naţional de Istorie al Albaniei consideră că proiectul este unul din care se pot învăţa multe lucruri, iar stalinismul a însemnat violenţă în numele unei mari figuri, Stalin.

"Toate poveştile din perioada respectivă trebuie colectate pentru un muzeu al trecutului pentru ca fiecare cetăţean al Europei să înţeleagă ce înseamnă stalinismul. Stalinismul a avut trei caracteristici: eliminarea elitelor politice şi culturale, acele elite educate la Roma, Paris sau alte locuri, care au fost trimise în închisoare sau în lagăre. A doua caracteristică se referă la teoria industriei grele pe care o vedem şi la Braşov sau în alte locuri. Acest lucru cerea sacrificiu. În Albania această teorie a fost urmată, lăsând la o parte turismul sau industria uşoară, care a presupus enorm de multe sacrificii. Cultul personalităţii – a treia caracteristică, despre omul care ştia să rezolve totul şi astfel s-au creat micii dictatori, cum era secretarul de partid, care era Dumnezeu. Dezbaterea despre stalinism va continua pentru că mai sunt multe de aflat", a spus sursa citată

 

Te-ar putea interesa și: