Primăria Capitalei vrea să aloce şase milioane de euro pentru campania de recrutare a 2.866 de voluntari, pentru instruirea, dotarea şi salariul acestora pe o perioadă de doi ani. Aceştia ar urma să intervină în caz de calamităţi sau dezastre să ajute bucureştenii.
Pentru comunicare, relaţii publice şi recrutare Municipalitatea va avea nevoie de 15 persoane care vor fi plătite timp de 20 de luni cu 500 de lei pe lună, potrivit unui proiect de hotărâre a Consiliului General al Capitalei care va fi analizat de aleşi miercurea aceasta. Pentru echiparea voluntarilor şi achiziţionara “materialelor kit individual", edilul Capitalei, Sorin Oprescu, este dispus să aloce aproximativ 587.000 de euro, în timp ce pregătirea voluntarilor va costa 3.999.069 de euro, potrivit calculelor puse pe hârtie de specialiştii Municipalităţii. Instruirea colectivă anuală va costa 1,3 milioane de euro, iar alţi 14.000 de euro vor fi alocaţi pentru alte operaţiuni. “Proiectul privind înfiinţarea, şcolarizarea şi dotarea Corpului de Voluntari pentru situaţii de urgenţă al Municipiului Bucureşti urmăreşte îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă la nivelul Capitalei prin creşterea posibilităţii proprii de management”, se specifică în expunerea de motive a proiectului, act semnat şi de primarul general. Buncăr informaţional şi sirene cu cheie Edilul-şef nu este la prima “invesiţie”de acest fel. Acesat a alocat 800.000 de euro pentru un sistem de comunicare radio şi 700.000 d euro penru un “buncăr informaţional”, sisteme menie să-i permită să conducă urbea chiar şi în cazul unui cataclism. Astfel, municipalitatea a investit nu mai puţin de 800.000 de euro pentru un sistem performant de comunicaţii radio. "Primăria Municipiului Bucureşti este interesată în asigurarea continuităţii conducerii activităţilor la nivelul municipiului Bucureşti în mod curent şi în mod deosebit, în situaţii de urgenţă, prin mijloace radio, atunci când mijloacele clasice de comunicare devin, de regulă, nefuncţionale." Aşa motivează oficialii municipalităţii, în caietul de sarcini, necesitatea achiziţiei noului sistem radio, considerat mult mai performant decât cel “Motorola”, folosit în prezent, şi calificat drept “depăşit din punct de vedere fizic şi moral”. “Noul sistem va fi integrat în cadrul platformei naţionale TETRA. TETRA este platforma unică de radiocomunicaţii mobile digitale, destinată serviciilor radio mobile, voce şi date, criptate, şi care ar urma să fie utilizate de toate autorităţile şi instituţiile statului”, au explicat specialiştii Primăriei Capitalei. Dincolo de toate aceste detalii tehnice, cert este faptul că edilul Sorin Oprescu va folosi cei 800.000 de euro pentru a cumpăra 250 de terminale radio portabile standard şi 20 de terminale radio mobile. În plus, nu mai puţin de 3.262.694 de lei, adică peste 776.000 de euro a alocat Primăria Capitalei pentru protecţia documentelor şi a informaţiilor stocate pe computerele municipalităţii, în cazul unui cutremur de până la 8,5 grade pe scara Richter. Concret, în schimbul sumei încasate în plină criză economică, firma Asseco See SRL (singura care s-a arătat interesată de contract) s-a angajat să stocheze toate informaţiile municipalităţii „într-un sistem IT”, pe care să-l amplaseze într-o clădire rezistentă la un seism de mare intensitate. Primăria, mutată cu totul după dezastru „Obiectul prezentului contract îl constituie achiziţionarea serviciilor necesare realizării unui centru de recuperare de date în caz de dezastru, precum şi a planului BCP (Business Continuity Plan) aferent. Se asigură servicii de analiză pentru stabilirea soluţiei optime - definire, instalare, configurare, punere în funcţiune sistem de recuperare -, precum şi asigurarea serviciilor specializate pe toată durata contractului: trei ani”, au explicat oficialii primăriei generale decizia luată de Oprescu în paralel cu reducerea subvenţiilor la căldură şi transport pentru bucureşteni. Astfel, potrivit contractului, firma va trebui să pună la dispoziţia municipalităţii o clădire rezistentă în care să amenajeze o sală specială pentru un centru de date. Încăperea va trebui să fie „dotată” cu o podea rezistentă la cutremure, astfel încât acel cadru metalic pe care se vor fixa echipamentele IT să nu fie nici el afectat de un seism de până la 8,5 grade pe Richter. În plus, societatea e obligată ca, la patru ore de la producerea dezastrului, să asigure, cu ajutorul sistemului informatic montat în clădirea-buncăr, buna funcţionare a primăriei. „Datele stocate în centrul de protecţie în caz de dezastre trebuie să fie consistente, conform paşilor şi procedurilor definite, şi trebuie să permită reluarea activităţii primăriei pe serverul secundar, în maximum patru ore de la sosirea echipelor desemnate, în locaţia cu rol de protecţie la dezastre”, stă scris în caietul de sarcini care a stat la baza încheierii contractului. Primarul Oprescu şi fobia de cutremur Primarul general al Capitalei şi-a exprimat public teama că un cutremur devastator, de peste 8,5 pe scara Richter, ar putea lovi Capitala, încă de la finele anului 2009. “Am început să amenajez săli de sport, să le pregătesc cu cearşafuri şi perne, să inspectez dispeceratele (...), pentru că vreau să diminuez din pagubele unui asemenea cataclism”, preciza Oprescu în decembrie 2009.