România are în Codul Penal o definiţie incorectă a abuzului în serviciu, care permite „abuzul procurorilor şi al judecătorilor”, susține fostul președinte Traian Băsescu. Șefa DNA spune că această infracțiune nu trebuie nici dezincriminată, nici redefinită
Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să ia o decizie fundamentală pentru sistemul penal din România: dacă abuzul în serviciu va fi sau nu dezincriminat. CCR trebuia să hotărască încă din 24 mai, dar a amânat judecarea celor nu mai puţin de opt sesizări. Controversatul articol din Codul penal prevede că „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică’’. Printre cei care au sesizat CCR: Alina Bica şi Nicuşor Constantinescu.
Kovesi: 42% din anchete, stopate
Cea mai puternică intervenţie în favoarea menţinerii actualelor prevederi este de la şefa DNA, Codruţa Kovesi. „Condamnații la închisoare definitiv pentru abuz în serviciu vor ieși din pușcărie (...) Dacă prejudiciul nu este recuperat, nici nu o să mai fie”, a susţinut Kovesi. Ea a afirmat că 42% dintre cazurile anchetate de DNA includ infracțiuni de abuz în serviciu, iar prejudiciul se ridică la 620 de milioane de euro numai din dosarele instrumentate în 2015. Opinia ei a fost susţinută şi de ministrul Justiţiei, Raluca Prună. „Dacă CCR va decide că aceste texte sunt neconstituționale trebuie ca toți să știm că, din acea secundă, toate dosarele care s-au instrumentat… vor înceta (...) Efectul imediat care nu mai poate fi corectat este încetarea urmăririi penale”.
Băsescu cere redefinirea
Critici împotriva actualelor prevederi a avut fostul preşedinte Traian Băsescu. „Definiția abuzului în serviciu este impredictibilă, neclară (...) în timp ce Convenţia ratificată de România defineşte abuzul în serviciu extrem de precis şi predictibil. Iată ce înseamnă abuz în serviciu conform Convenţiei: trebuie să existe intenţie, trebuie să existe încălcare a legii şi trebuie să existe folos necuvenit”, a declarat Băsescu. Atât el, cât şi fostul premier Victor Ponta, au apreciat că funcţionarii publici şi primarii sunt inhibaţi de acest Cod. „Dacă nu semnează un document, un contract, este abuz în serviciu. Dacă semnează, este abuz în serviciu. Asta explică blocajul din administrație (...) Chestiunea trebuie lămurită (...) Nu cred că există o meserie mai periculoasă în România decât cea de primar”, a spus Ponta.
„Funcționarii pot greși”
Fostul președinte al CCR Augustin Zegrean (foto) a declarat, într-un interviu pentru News.ro publicat ieri, că, cel mai probabil, astăzi se va da o decizie în legătură cu abuzul în serviciu, pentru că „nu mai sunt motive de amânare”. El crede că trebuie să avem încredere în funcționari, care, din cauza hățișului legislativ, „nu-i greu să greșească”.„În Europa mai sunt 12 țări care sancționează cu închisoarea abuzul în serviciu, restul nu sancționează cu închisoarea (...) La noi, din câte știu, din timpul comunismului s-a introdus această infracțiune în Codul penal și acolo a rămas”, a spus Zegrean.
Recomandările noastre
