Înalta Curte de Casație și Justiție a pus capăt definitiv litigiului dintre OMV Petrom și ANRM. Decizia a fost luată după ce, în 2019, compania austriacă a depus o cerere în instanță prin care solicita anularea Ordinului nr. 32/2018 emis de A.N.R.M. privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România.
Înalta Curte de Casație și Justiție a luat o decizie definitivă în procesul dintre OMV Petrom și Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM). Compania austriacă a depus o cerere în mai 2019 prin care cere instanței anularea Ordinului nr. 32/2018 emis de A.N.R.M. privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România.
OMV a cerut și plata de despăgubiri estimate provizoriu, conform unui raport de expertiză extrajudiciară, la suma de 166.850.455 lei. Această sumă reprezintă prejudiciul creat prin emiterea Ordinului 32/2018, a cărui anulare o solicita.
„Respinge recursul declarat de reclamanta Societatea OMV PETROM SA împotriva încheierilor din 17 noiembrie 2021 şi din 8 decembrie 2021, precum şi a sentinţei civile nr. 1810 din 2 decembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 4 iulie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei”, este soluția pe scurt a Înaltei Curți.
OMV Petrom a pierdut definitiv litigiul cu ANRM
Curtea de Conturi a României a stabilit că, în perioada 2006-2008, ANRM a emis ordine prin care a fixat un preț de referință în lei/mc, fără a avea la bază o metodologie sau alte studii și instrucțiuni tehnice, așa cum prevede Legea petrolului nr. 238/2004. Reprezentanții instituției susțin că ANRM, care reprezintă interesele statului, nu a eficient pentru stabilirea nivelului redevenței cuvenite bugetului de stat.
În acest context, reprezentanții Agenției au discutat cu producătorii de gaze naturale din România în legătură cu redevențele și prețurile de referință la gaze. Producătorii au exprimat o poziție unitară, criticând formula de calcul propusă de ANRM, cu argumentul că prețul de referință la gaze ar trebui să fie prețul de pe piața din România, susținând lipsa de justețe a aplicării unui preț de referință dintr-o țară străină (HUB-ul de la Viena-Baumgarten) și, în consecință, creșterea absurdă a redevenței datorate statului de către producătorii de gaze.
În urma acestor discuții a apărut Ordinul nr. 32/2018 emis de ANRM care a impus calcularea redevențelor în funcție de cotațiile gazelor pe bursa vieneză.
Cererea OMV, respinsă de Curtea de Apel
În luna mai 2019, OMV Petrom a depus o cerere în instanță prin care solicita anulare Ordinului nr. 32/2018 emis de ANRM privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România. Compania austriacă a cerut și despăgubiri în valoare de 166.850.455 lei, reprezentând prejudiciul creat prin emiterea Ordinului ANRM.
La sfârșitul anului 2021, Curtea de Apel București a respins acțiunea OMV Petrom ca neîntemeiată. Instanța a explicat că piața românească de petrol si gaze este o piață de tip monopol, stabilirea pretului fiind realizată în mare parte prin deciziile manageriale ale operatorilor economici majoritari. În acest context, conduita ANRM este conformă atât interesului public al statului ca proprietar al bunurilor tranzacționate de a obține un venit public optim din comercializarea acestor bunuri, cât și cerințelor comunitare de liberalizare a prețurilor în domeniu.
Instanța a conchis că Statul Român are dreptul de a stabili un preț corect pentru resursele naturale pe care le deține, preț care, prin prisma cerințelor europene indicate de reclamantă, trebuie să fie compatibil cu prețul determinat pe baza mecanismelor libere de piață în Uniunea Europeană. Mecanismul de determinare al prețului de referință este unul obiectiv, transparent si nediscriminatoriu, formula de calcul putând fi cenzurată de un observator obiectiv, fiecare dintre operatorii economici implicați având posibilitatea să determine prețul de referință si să stabilească redevența datorată, iar instanța putând determina astfel corectitudinea acestor calcule, se mai arată în decizia Curții de Apel București, conform justnews.ro.