Bob Arnot, gazda emisiunii „Înfruntând pericolul" de la Extreme Sports Channel a fost diagnosticat cu "o genă a pericolului mai pronunţată". Într-un interviu acordat "Evenimentului zilei", Arnot vorbește lucrurile cumplite pe care le-a văzut în zonele de război, precum și despre filosofia lui de viață.

Fost medic militar şi jurnalist, despre care canalul NBC News spunea că este cel mai periculos corespondent de știri, Bob Arnot explorează cele mai dure locuri din lume pentru a relata poveşti despre crize şi războaie. Diagnosticat cu o genă a pericolului mai pronunţată, Bob spune: "Filozofia mea este destul de simplă: o viaţă care nu este trăită la maximum, nu merită trăită deloc. Cel care îmi spune că sunt nebun nu are habar de valoarea reală a vieţii. Părerea mea este că există momente când trebuie să îţi rişti viaţa, trebuie să ai idealuri pe care să vrei să le tranformi în realitate şi trebuie să dai dovadă de curaj. Acestea fiind spuse, le declar război celor care spun despre mine că sunt nebun." Deși meseria lui este să caute războaie, Arnot face parte din conducerea Grupului Artiștilor pentru Pace și Dreptate și recent a fost în Haiti împreună cu Demi Moore, Ben Stiller, Gerard Butler, Paul Haggis și Olivia Wilde. „Acest grup are acces la diverse informații și a făcut donații generoase din banii lor. Zilele în care aceste celebrități aruncau cu banii pe fereastră s-au dus. Acum, de la Angelina Jolie la Ben Stiller, cu toții știu să economisească și știu cum să schimbe lumea”, a spus jurnalistul. În noua serie „Înfruntând pericolul", de luni şi marţi la Extreme Sports Channel, Bob Arnot va vizita una dintre cele mai periculoase țări, Oman. Următoarea aventură îl duce în Dijbouti, o țară aridă de pe coasta de est a Africii, pentru a se întâlni cu mii de refugiaţi şi de imigranţi. Doctorul şi-a început cariera la Jocurile Olimpice de Iarnă, ediţia a XIII-a, dar a ales riscul.   EVZ: De ce ai ales să „Înfrunți pericolul”? Dr Bob Arnot: Am fost atras de pericol de când eram copil. Când aveam doar trei ani, m-am urcat pe un dulap imens, care a căzut peste mine și mi-a tăiat fruntea. Care a fost reacția mea atunci? Mi-am întrebat părinții dacă pot să mai fac încă o dată ceea ce făcusem. Se pare că la mine gena  pericolului este mai pronunțată. De altfel, Institul de Sănătate Publică de lângă Washington mi-a dat acest diagnostic. De mic am fost atras de pericol pentru că am vrut să îi ajut pe cei aflați la anaghie. Ești jurnalist, medic, călător, scriitor. Care este pe primul loc?De cele mai multe ori, atunci când echipa noastră ajunge la cineva care are nevoie de ajutor, ne așezăm camerele și eu îmi fac meseria de doctor. Deci meseria de doctor se află pe primul loc. După invazia trupelor marine în Iraq, am găsit aici aproape o mie de copii care sufereau de leucemie. Eu am ajutat la organizarea evacuării lor către Amman, unde aceștia au primit ajutor medical. Am fost primul corespondent care a transmis din Baghdad în timpul invaziei și am fost primul care a intrat în perimetrul în care se afla statuia lui Saddam, care a fost dărâmată. Alergam de la o cameră la alta pentru a relata evenimentele și nu m-am oprit decât pentru a acorda ajutor unor băieți din Iraq, care aveau nevoie de mine. Cum a ajuns corespondentul de știri să facă lucrurile nebunești din seria „Înfruntând pericolul”?Cât timp am fost corespondent de știri, am făcut presiuni către canalele de televiziune să prezinte realitățile din Africa și din toată lumea. Întotdeauna mi-am dorit să fiu în mijlocul acțiunii și să spun povestea celor care nu pot ieși în fața camerelor de filmat, așa că am fost la genocidul din Rwanda, la războil civil din Somalia, la Darfur și la războiul din Golf. Apoi am fost prezent la evenimentele tragice din 11 septembrie. Emisiunea „Înfruntând pericolul” a venit cu oportunitatea de a călători în cele mai periculoase locuri din lume.Telespectatorii ar trebui să se aștepte la cele mai nebunești aventuri, care îi vor lăsa cu gura căscată și îi vor face să se înfioare. Ar trebui să îi surprindă cât de cumplite sunt unele locuri din lumea, cum ar fi Somalia. Aici a trebuit să angajăm 150 de gărzi înarmate pentru securitatea noastră. De exemplu, aeroportul de aici nu dispune de nicio clădire iar bagajele sunt pur și simplu aruncate pe jos. Aici este o zonă neagră, una interzisă pentru persoanele neavizate. Aici nu poți supraviețui mai mult de 1 minut, dacă nu ai o echipă care să te protejeze. Care este cel mai periculos loc în care ai fost?Iraq. Am participat la 38 de lupte care s-au dat aici. La ultima dintre ele am fost singur. Eram înarmat cu două mitraliere MP5K. Totul era nebunesc și nimic nu era predictibil.Cel de-al doilea loc pe listă este Afghanistan. Așa cum veți vedea în emisiune, aici două rachete au fost proiectate către elicoperul în care ne aflam noi.   Dar cel mai periculos moment din timpul filmărilor pentru seria „Înfruntând pericolul”? Au fost mai multe. Am căzut de pe o stâncă în Yemen, care avea în jur de 9 metri și apoi m-am mai rostogolit câțiva metri. Am fost foarte aproape de moarte atunci. În Mogadishu, o bandă rivală a vrut să ne lichideze. Oamenii sunt mult mai periculoși decât animalele. Să vă dau un exemplu: un episod din Afghanistan. Aici s-au tras focuri de armă către camerele noastre de filmat și apoi au tras în elicopterul în care ne aflam. Când am aterizat un dispozitiv explozibil improvizat l-a omorât pe unul dintre comandanții care era cu noi. Te-ai temut pentru viața ta?Greșeala mea cea mai mare este că nu am frică. Și tocmai această lipsă a fricii, mă bagă mereu în tot felul de necazuri. Cei de la canalul NBC News spuneau despre mine că am fost cel mai periculos corespondent de știri pe care l-au avut vreodată. Nu mă tem decât de avocați. În special de avocații fostei mele soții! Ai avut vreodată nevoie de ajutor medical?Când mi-am dislocat umărul, după ce am căzut de pe o stâncă. Am încercat din răsputeri să fac ceea ce îmi spuneau doctorii de la spitalul din New York prin telefon, dar chiar în ultimul moment, telefonul a rămas fără baterie.Durerea era foarte mare și nu am putut decât să mă târăsc până unde trebuia să ajung. Apoi a urmat un drum lung de opt ore de condus până la spital, unde doctorii mi-au pus umărul la loc. În Arabia Saudită, mi-am spintecat pleoapa, dar nu am vrut să pierd cina cu gazda noastră, Prințul Arabiei Saudite. Așa că mi-am scos trusa medicală și mi-am cusut-o singur, uitându-mă în oglindă. Cameramanul s-a îmbolnăvit. În spatele camerei de filmat, ne lovim de tot felul de leziuni și de boli.   Cum te menții în formă?Merg foarte mult cu bicicleta vara, în jur de 160 de km în fiecare weekend. Fac 90 de minute pe banda de alergat și exerciții cu greutăți în fiecare zi. În timpul iernii sunt avid după schi. Am o venerație deosebită pentru schiorii ruși și mi-ar plăcea să mă antrenez cu ei. Ce ar fi cu adevărat o provocare?Să mă arunc cu parașuta în spațiu. Ce spune familia despre meseria ta?Lor li se pare ceva normal. Fiul meu cel mic mă  strigă Peri, de la periculos iar prietenii lui sunt înnebuniți după emisiunea „Înfruntând pericolul”.