Olguța Vasilescu a făcut mai multe precizări în legătură cu scăderile salariale anunțate. Ministrul Muncii a readus aminte românilor că a precizat, din momentul inițierii legii, că 3% dintre cetățeni nu vor beneficia de mărirea salariilor.

Olguța Vasilescu dă noi promisiuni și asigură că, în ciuda lucrurilor de neînțeles prezentate de ea, salariilor vor cunoaște o stabilitate în sectorul bugetar începând cu anul 2022.

"Legea salarizării a fost adoptată în luna iunie 2017, cu aplicabilitate de la 1 iulie. Raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu a fost stabilit între 1 (respectiv salariul minim pe economie, 1.900 lei) şi 12, salariul preşedintelui. Niciun bugetar nu poate avea un venit mai mare ca al președintelui.

 

În forma trecută, raportul era stabilit la 1:15, dar în mod real ajunsese la 1:18. Prin legea salarizării, salariile au scăzut cu sume cuprinse între 20 şi 40%. La 1 iulie 2017 salariul preşedintelui a scăzut de la 21.540 lei brut, adică 15.800 lei net la 17.400 brut şi 12.400 net.

 

Ca urmare a majorării salariului minim de la 1.450 lei la 1.900 lei, dar şi a scăderii impozitului de lşa 16% la 10%, de la 1 ianuarie a avut o creştere, dar salariul său net este în continuare mai mic decât anterior aplicării legii salarizării. Salariul preşedintelui determină maximul salariului în sectorul bugetar.

 

S-a ştiut de faptul că la aproximativ 3% din bugetari vor scădea salariile şi nu s-a pornit de la început de la ideea scăderii vreunul salariu de bugetar. Culmea e că cei care criticau salariile mari de la stat şi care cereau un raport de măcar 1 la 13 acum consideră că nu e oportună niciun fel de scădere a vreunui salariu, chiar dacă acesta e scăpat de sub orice control.

 

Abia în 2022 se va echilibra sistemul, ca aceeaşi funcţie şi gradaţie să fie plătită la acelaşi nivel. În 2018, toţi bugetarii au o creştere brută de 25%, cu excepţia celor care coboară direct în grila din 2022 şi cei care au o creştere mai mare de 25%, adică 28,5% cum ar fi IT-işti, cercetătorii, persoanele cu handicap şi lucrătorii sezonieri. Personalul didactic salarial va avea de la 1 martie o creştere de 20%. Din 2019, bugetarii vor avea creşteri diferite. Cei cu salarii mai mici, creştere mai mare, cei cu salarii mai mari vor stagna.

 

Sigur că nu am pornit de la început de la ideea scăderii vreunui salariu de bugetar, dar pentru a respecta raportul de 1:12 au fost necesare ajustări salariale atât în cazul celor care depăşesc salariul preşedintelui, dar şi în cazul celor pentru care sporurile depăşeau salariile de bază. S-a decis plafonarea pe ordonator de credite la 30%.  Impactul legii salarizării, fără transferul contribuţiilor, este de 42 de miliarde de lei. Iar pe 4 ani, cu transfer, este de 62 de miliarde de lei.

 

Menţionez că majorările salariale au început din 2017.  Legea salarizării nu afectează lucrătorii part-time, dar prin modificarea Codului Fiscal de anul trecut s-a stabilit că cei care lucrează part-time plătesc contribuţii la nivelul salariului minim, cu mai multe excepţii. Întrucât în sectorul bugetar sunt angajaţi part time, s-a luat decizia ca ministerul de resort să încerce întregirea normei la 8 ore, să constate dacă unii din aceşti angajaţi pot să fie exceptaţi.

 

În următoarea şedinţă de Guvern se va emite OUG şi se va rezolva.  Azi de la CES a venit o veste foarte proastă şi n-am reuşit să o înţelegem, deşi sindicatele au cerut în ultimele zile, mai ales Federaţia Spiru Haret, să găsim o modalitate de rezolvare şi imediat am întocmit OUG, iar azi CES nu a pus-o pe ordinea de zi. Şi reprezentanţi ai sindicatelor au votat să nu fie pe ordinea de zi. Mă face să mă gândesc foarte mult dacă aceşti reprezentaţi chiar îi reprezintă pe angajaţi. Pentru a evita ca CAS să depăşească nivelul venitului, e necesară adoptarea acestei OUG. Se reglementează acordarea unei sume compensatorii care să menţină acelaşi salariu net din decembrie. Pentru cei din privat, statul nu poate interveni în negocierea salariilor. E de menţionat că această măsură e în vigoare din septembrie 2017 şi până acum nimeni din privat nu a semnalat o scădere a salariului net. Aceste prevederi au făcut ca peste 185.000 de angajaţi să trească la contracte cu normă întreagă. 

 

Grila pentru grefieri s-a elaborat având la bază datele transmise de Ministerul Justiţiei. Creşterile înregistrate în legea salarizării până în 2022 pentru grefieri sunt între 23 şi 99%. Deoarece salariile grefierilor nu depăşeau grila din 2022, rezulta că nu ar trebuie să înregistreze nicio pierdere. Nici transferul contribuţiilor nu afectează salariile. O variantă posibilă este să se fi modificat cuantumul salariilor prin hotărâri judecătoreşti după apariţia legii. În 6 luni, niciun reprezentant al grefierilor nu s-a adresat Ministerului Muncii.

 

Abia ieri am primit un comunicat de presă pe care l-aţi primit şi dumneavoastră. Le adresez rugămintea ca mâine, la ora 9.00, să vină la cabinetul meu pentru a discuta aceste chestiuni, ca să vedem de unde vin scăderile, dacă e vorba de scăderi. Sunt foarte multe greşeli de aplicare a legii. E posibil să fie şi cazul grefierilor. Dacă scad salariile poliţiştilor.  În aplicarea legii salarizării nu este prevăzută o scădere a salariilor. Însă la finalul lunii decembrie a încetat aplicarea unui spor, care a fost implementat pe o perioadă limitată de timp. Toţi cei de la sindicat care se plâng acum că scad salariile ştiu foarte bine că el are o perioadă limitată de timp. Acest spor nu a fost introdus prin legea salarizării, ci distinct printr-un amendament în Parlament. De acesta au beneficiat până în decembrie 2017 aproximativ 8.000 de poliţişti. El nu a fost tăiat, ci şi-a încetat aplicabilitatea de drept la sfârşitul lunii decembrie 2017. Singurul efect în MAI este pentru anumiţi manageri publici, în vârful piramidei, unde e o diferenţă de 160 de lei. 

 

Situaţia celor de la stat a fost rezolvată prin majorarea de 28,5%. Cei din mediul privat vor beneficia de prevederile unei OUG care se află în lucru la Ministerul de Finanţe. Menţionăm că Ministerul Muncii a emis mai multe acte normative care să vină în sprijinul angajaţilor şi pentru a se evita situaţia ca patronii să poată să profite de modificarea Codului Fiscal. S-a dat posibilitatea angajatorilor să facă modificări la contractele de muncă până la data de 31 martie 2018. Aproape jumătate de contracte au fost procesate în REVISAL. Angajatorii nu au niciun motiv să umble la netul angajatului. Guvernul a semnat un protocol de colaborare cu CNSLR Frăţia, prin care se constituie echipe mixte în fiecare judeţ pentru a anunţa care sunt firmele care profită de modificările Codului Fiscal astfel încât ITM să deruleze controale."