Creștinii îl sărbătoresc pe data de 27 decembrie pe Sfântul Ștefan, martirul care îi ajută pe bolnavi şi pe cei care se judecă de multă vreme.
Sfântul Ştefan, primul martir al Bisericii creștine, este sărbătorit pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun. Potrivit credinței creștine, acesta îi ajută pe bolnavi şi pe cei care se judecă de mult timp. În această zi, persoanele certate trebuie să se împace, potrivit digi24.ro.
Tradiții de Sfântul Ștefan
Potrivit unei vechi tradiţii, de ziua Sfântului Ştefan este bine să se aducă în casă icoana acestuia, sfântul ajutându-i pe cei care au probleme de sănătate, precum şi pe cei care se judecă de mult timp cu alte persoane.
Tradiția spune că, pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite, pe 27 decembrie, este bine să se ofere o icoană a Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă. În biserici se pomenesc creştinii care au murit în împrejurări dramatice şi se oferă pachete cu mâncare persoanelor care poartă numele Sfântului Ştefan.
Se mai zice că în această zi persoanele certate trebuie să se împace.
În unele zone din Muntenia se prepară pâinicile lui Ştefan, de formă rotundă şi făcute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, care sunt unse cu miere. După ce se sfinţesc la biserică, ele se dăruiesc copiilor săraci.
Originile Sfântului Ștefan
Numele Ștefan este de origine grecească. Stephanos înseamnă "coroană", "ghirlandă", "cunună". La români, numele de botez sunt Ştefan şi Ştefania sau Ştefana şi derivate ale acestora, Fane, Fănel, Fănica, Făniță şi Fană.
Ştefan a fost unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos, fiind martor la faptele sale. El a fost condamnat la moarte în anul 33, de autorităţile iudaice, fiind primul martir creştin pedepsit pentru credinţa lui.
Sfântul Ştefan era de neam ales, misiunea lui fiind aceea de a demonstra că Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de prooroci în Vechiul Testament. Datorită râvnei şi credinţei sale, Dumnezeu l-a învrednicit cu puterea de a face minuni. Având harul divin de a face minuni, Sfântul Ştefan a atras mânia autorităţilor iudaice, care l-au chemat la judecată în faţa Sinedriului, un tribunal al vechilor evrei. El a fost acuzat de blasfemie, care se pedepsea cu moartea, dar şi că strică Legea lui Moise.
„Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta"
În faţa tribunalului, Ştefan a spus că legea se împlineşte prin Hristos, adică prin Mesia, cel prezis de profeţi. El nu a reuşit să-i convingă pe judecători, fiind alungat din cetate şi lovit cu pietre. Înainte de a muri, Ştefan a cerut iertare pentru ucigaşii lui.
„Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta", a spus Sfântul Ștefan.
El a fost ucis cu pietre în valea lui Iosafat, trupul lui fiind pus în mormântul unui creştin. Moaştele sale au fost descoperite în anul 415, când preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o viziune. Pe mormântul său a fost scris "chiliel", care în limbă ebraică înseamnă "cunună", pentru că el a luat, primul dintre creştini, cununa muceniciei.