După 500 de ani, oamenii de știință par să fi rezolvat un mister despre una dintre cele mai mortale epidemii din istoria omenirii, cocoliztli.
În doar cinci ani, până la 15 milioane de oameni - se estimează că 80% din populație - au pierit într-o epidemie pe care localnicii au numit-o „cocoliztli”. Cuvântul înseamnă „ciumă” în limba aztecă nahuatl. Cauza sa a fost însă pusă sub semnul întrebării de aproape 500 de ani.
Oamenii de știință au lăsat însă deoparte variola, rujeola, oreionul și gripa ca suspecți probabili, arătând însă cu degetul o „febră enterică” asemănătoare febrei tifoide pentru care au găsit dovezi ADN pe dinții victimelor.
„Cocoliztli din 1545-50 a fost una dintre multele epidemii care au afectat Mexicul după sosirea europenilor, dar a fost în special a doua dintre cele trei epidemii care au fost cele mai devastatoare și au dus la cel mai mare număr de pierderi umane”, a spus Ashild Vagene de la Universitatea din Tubingen, în Germania.
„Cauza acestei epidemii a fost dezbătută de peste un secol de către istorici și acum suntem capabili să furnizăm dovezi directe prin utilizarea ADN-ului antic pentru a contribui la o chestiune istorică de lungă durată”, a spus ea.
Vagene a fost coautor al unui studiu publicat în revista științifică Nature Ecology & Evolution.
Sosirea europenilor a devastat societatea veche mexicană
Cocoliztli este considerată una dintre cele mai mortale epidemii din istoria omenirii, apropiindu-se de ciuma bubonică numită „Moartea Neagră”, care a ucis aproximativ 25 de milioane de oameni în vestul Europei în secolul al XIV-lea (aproximativ jumătate din populația continentului, de atunci).
Colonizatorii europeni au răspândit boli pe măsură ce se aventurau în Lumea Nouă, aducând germeni pe care populațiile locale nu i-au întâlnit niciodată și, prin urmare, nu aveau imunitate împotriva lor.
Populațiile locale nu aveau imunitate împotriva bolilor aduse de europeni.
Un „candidat” foarte probabil la declanșarea cocoliztli
Un al doilea focar de cocoliztli, din 1576 până în 1578 a ucis jumătate din populația rămasă.
„În orașe și orașe mari, s-au săpat șanțuri mari, iar de dimineață până la apus, preoții nu făceau altceva decât să ducă cadavrele și să le arunce în șanțuri”, istorisea franciscanul Fray Juan de Torquemada, contemporan al acelor timpuri.
Chiar și la acea vreme, medicii au spus că simptomele nu se potriveau cu cele ale unor boli mai cunoscute, cum ar fi rujeola și malaria.
Iată însă, că oamenii de știință moderni cred că în sfârșit l-au demascat pe „vinovatul” care a declanșat dezastrul, scriu cei de la news.com.au. Analizând ADN-ul extras din 29 de schelete îngropate într-un cimitir cocoliztli, au găsit urme ale bacteriei Salmonella enterica, din soiul Paratyphi C. Se știe că această bacterie provoacă febră enterică, febra tifoida fiind o variantă a acesteia. Subtipul mexican cauzează rareori infecție la om astăzi.
Două schelete găsite în săpăturile din Ecatepec, Mexic.
Multe tulpini de salmonella se răspândesc prin alimente sau apă infectate și este posibil să fi călătorit în Mexic cu animale domestice aduse de spanioli, a spus echipa de cercetare.
Se știe că Salmonella enterica a fost prezentă în Europa în Evul Mediu. „Am testat toți agenții patogeni bacterieni și virușii ADN pentru care sunt disponibile date genomice”, iar Salmonella enterica a fost singurul germen detectat, a declarat pentru AFP coautorul Alexander Herbig, tot de la Universitatea din Tuebingen.
Este posibil, totuși, ca unii agenți patogeni să fie ori nedetectabili, ori complet necunoscuți.
„Nu putem spune cu certitudine că S. enterica a fost cauza epidemiei de cocoliztli”, a spus Kirsten Bos, membru al echipei. „Credem însă că ar trebui considerat un candidat puternic la poziția de agent declanșator al epidemiei.”