Nu mai puțin de 90.000 de oameni în stradă. De ce protestează oamenii la Salonic

Nu mai puțin de 90.000 de oameni în stradă. De ce protestează oamenii la Salonic

Zeci de mii de oameni s-au adunat în al doilea oraș ca mărime din Grecia, Salonic, duminică, pentru a protesta față de includerea cuvântului Macedonia în numele țării vecine, fostă membră a Republicii Iugoslavia, în contextul discuțiilor dintre cele două națiuni privind rezolvarea disputei.

La proteste au participat, conform polițiștilor, 90.000 de oameni, aceasta fiind prima manifestație majoră de când Grecia și Republica Macedonia au fost de acord să poarte un dialog mediat de ONU, luna aceasta, pentru a pune capăt neînțelgerilor ce durează de 25 de ani.

Organizatorii spun că sunt planificate mai multe demonstrații.

Mulți greci consideră că numele Macedonia implică o revendicare teritorială față de regiunea din nordul Greciei care are același nume, cu capitala la Salonic.

Grecia a blocat încercările Macedoniei de a se alătura NATO și UE. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a spus oficialilor, săptămâna trecută, la Skopje, în capitala Republicii Macedonia, că disputa cu Grecia pe tema numelui trebuie rezolvată înainte ca țara balcanică să se alăture alianței.

Discuțiile dintre reprezentanții celor două state, mediate de diplomatul ONU  Matthew Nimetz, au început săptămâna trecută. Informațiile apărute în presă despre soluțiile discutate au dat naștere la speculații și o retorică naționalistă în Grecia.

Duminică, politicieni de dreapta s-au alăturat cetățenilor greci, fluturând drapele, unii purtând haine tradiționale, alții îmbrăcați precum Alexandru cel Mare, luptătorul antic grec a cărui țară se află în acea regiune. Parlamentarii din Zorii Aurii, formațiunea de extremă dreapta din Grecia, au fost prezenți la manifestație și câțiva clerici.

În aceeași zi, episcopul Anthimos din Salonic a cerut grecilor să vină la protest. „Demonstrați, frații mei”, le-a spus el credincioșilor, la o biserică din nordul orașului.

Deși participarea a fost mai mare decât era așteptată de organizatori, de data aceasta au fost mai puțini participanți decât cei un milion de oameni care au ieșit în stradă în 1992, la Salonic. Acele proteste au avut loc după destrămarea Iugoslaviei, când noua republică și-a luat numele de Republica Macedonia. În 1993, noua republică s-a alpturat ONU sub numele Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

În 1992, manifestația a fost susținută deschis de Biserica Ortodoxă Greacă, care s-a distanțat de data aceasta de demonstrație, în mulțime fiind doar câțiva preoți mai radicali, scrie NYTimes.

Premierul Alexis Tsipras, care se va întâlni cu omologul macedonean, Zoran Zaev, pe marginea summitului de la Davos, în Elveția, a declarat într-un interviu pentru publicația Ethnos, că înțelege sensibilitatea grecilor în legătură cu disputa privind numele.

„Dar nu este un lucru nerezonabil să includem termenul Macedonia într-un nume compus, fie cu o determina gerografică, fie cronologică, pentru toate utilizările”, „pentru a fi absolut clar că nimeni nu are pretenții asupra unui teritoriu sau a istoriei unui popor”.

Partenerul de coaliție Panos Kammenos are însă o opinie diferită. Ministru al Apărării și șef al partidului Grecii Independenți, de dreapta, insistă că cuvântul Macedinia nu trebuie să facă parte din numele statului vecin.