Orădenii și toți greco-catolicii din partea de vest a țării suferă pentru dezastrul care s-a abătut asupra simbolului bisericii lor. Întâmplarea a făcut ca în acest weekend să mă aflu în Ardeal, să vizitez două lăcașe de cult greco-catolice, să asist la slujba de duminică și să vorbesc cu enoriași. Invariabil, toți atingeau subiectul incendiului pe care îl văzuseră sâmbătă seara, la televizor. Cei mai mulți dintre ei aveau convingerea că focul a fost pus de o mână criminală, că e vorba de o răzbunare, dar recunoșteau că nu prea au informații oficiale de la autorități. Am încercat să mă documentez despre ce s-a întâmplat sâmbătă noaptea în centrul Oradei și duminică, când deja ancheta fusese demarată de Parchet, Poliție și Pompieri.

Știam din anii 90 și începutul anilor 2000 cât de mult se luptaseră greco-catolicii să-și recupereze din bisericile confiscate de comuniști și transformate în lăcașuri ortodoxe. Adrian Năstase a fost premierul care a semnat Ordonanța de Guvern nr.64 din 2004 privind unele măsuri referitoare la Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică), în urma unui raport critic al Departamentului de Stat american și a presiunilor venite dinspre Comisia Europeană. Ordonanța a dat posibilitatea reprezentanților acestui cult să deschidă procese pentru recuperarea patrimoniului. Așa se face că, în februarie 2007, Biserica Greco-Catolică a intrat în posesia Palatului Episcopal din Oradea, până atunci Biblioteca Județeană Bihor. Clădirea a fost renovată în câteva luni, până în octombrie 2007. Era un monument arhitectonic, intrat în patrimoniu național, iubit de toți localnicii și vizitat de turiști. În acest an, cu câteva luni în urmă, se vorbea în urbe că Episcopia Greco-Catolică va obține finanțare europeană pentru renovarea întregului ansamblu, se făcuse un proiect pentru câteva milioane de euro. Din acest motiv, pentru că se pregătea deschiderea șantierului, în interiorul Palatului Episcopal nu se mai aflau lucrări de artă, documente de arhivă sau odoare bisericești, mi-a spus o sursă credibilă. Pârjolul, totuși, a distrus candelabre și fresce.

Odată cu stingerea incediului după patru ore, scenariile privind calamitatea au început să curgă. Rețelele de socializare au fost invadate. Se avansau chiar și motive de ordin politic sau, mai dramatic, de separare geografică. Totul pe fondul unor imagini filmate și al mărturiilor unor orădeni, neexplicate rapid de autorități. Abia duminică după-amiaza, șeful ISU Bihor, prefectul și șeful Poliției Județene au organizat o conferință de presă, să explice cum și-au făcut oamenii lor treaba ca să nu fie distruse în totalitate decât acoperișul și etajul I al Palatului Episcopiei. Șeful Inspectoratului Județean de Poliție Bihor a anunțat că împreună cu procurorii Parchetului Oradea au deschis un dosar penal pentru săvârșirea intracțiunii de distrugere, iar la anchetă vor participa și specialiștii de la Pompieri.

Autoritățile nu au suflat nicio vorbă, după cum reiese din relatările presei locale prezentă la conferința instituțională, despre un eveniment straniu, petrecut cu puțin timp înainte de izbucnirea violentă a focului. De la acest moment, însă, să sperăm că procurorul va porni ancheta pentru descoperirea celor culpabili.

Filmul oficial al acțiunii stingerii incendiului, prezentat de reprezentanții autorităților, pare că are ca menire, în acest moment, anihilarea informațiilor aruncate în spațiul public de orădenii care au asistat ore în șir la mistuirea ansamblului și la intervenția pompierilor. Desigur că au fost și excese în relatările oamenilor, iar atunci, ca de obicei, autoritățile au iești la rampă ca să își prezinte propria versiune și să lămurească lucrurile care le incriminau.

Alexandru Csilik, prim-adjunctul de la ISU Bihor, este mulțumit de intervenția pompierilor. Apelul de incendiu s-a primit la ora 21.49, iar pompierii (care au sediul chiar în apropierea Palatului) au ajuns în două minute, cu o autoscară și două mașini cu apă și spumă. Mai târziu, văzând amploarea, șeful de tură a solicitat încă o mașină. Abia după o oră și jumătate, la 22.15, la fața locului a sosit și prim-adjunctul Csilik, așa cum singur a mărturisit jurnaliștilor. Văzând dezastrul și greutatea de a domoli focul, a chemat toate efectivele județului. Astfel, au fost mobilizate și s-a intervenit cu 114 pompieri subofițeri și 6 ofițeri, cu 10 autospeciale și două scări. Incendiul, lichidat la ora 00.35, nu s-a întins la alte clădiri și nu s-au înregistrat victime.

Niciunul dintre reprezentanții instituțiilor nu a vorbit despre luminile intermitente filmate de un tânăr orădean pe fațada Palatului Episcopiei, cu puțin timp înainte de izbucnirea flăcărilor imense, de faptul că atât acesta, cât și un agent al Poliției Locale au sunat la 112 ca să semnaleze faptul că e posibilă producerea unui scurtcircuit în zonă. De aici, cum spuneam, trebuie să înceapă ancheta procurorului.

E inadmisibil ca oameni cu simț civic să anunțe un pericol unei instituții cu atribuții, iar interesul celor răspunzători să fie minim, iar activitatea lor să fie doar un simulacru. Dispecerul de la 112 a pasat problema sesizată la ora 20.46 către compania Electrica. O echipă de electricieni s-a deplasat în zona Palatului după 30-40 de minute de la apel, dar, spune prefectul de Bihor Ioan Mihaiu, n-a descoperit niciun scurtcircuit la vreun stâlp de iluminat sau în altă parte. Specialiștii s-au retras. Nu au trecut decât câteva zeci de minute și limbile de foc au țâșnit prin acoperișul Palatului. Era ora 21.49. Mărturia tânărului este halucinantă. El spune că de la 112 i s-a făcut legătura la Pompieri, a explicat ce se petrece. Pompierii nu au venit atunci pentru a vedea despre ce e vorba, deși au fost anunțați și de un echipaj de la Poliția Locală că s-ar putea să fie vorba de un scurtcircuit periculos. Tânărul a povestit: ,,Am ieșit de la părinții mei și din poartă am văzut cum cablajul de pe lângă o lampă de iluminat s-a aprins. Am sunat imediat la 112 și mi-au făcut legătura cu Pompierii. După ce am sunat, am mai rămas acolo vreo 20-30 de minute. Între timp, am văzut că și cei de la Poliția Locală au aflat că arde cablajul și imediat au anunțat prin stație. Știu de la părinții mei că au fost probleme cu curentul zilele trecute, ba chiar nu au avut deloc. Însă acum seara (n.r.sâmbătă), la ora la care am sunat la 112, era curent pe stradă”.

Nepăsare, proastă gestionare a unei situații de urgență, lene sau veșnicul ”ne facem că facem”? Oricare ar fi verdictul la finalizarea anchetei penale, că se va descoperi că a fost mână criminală sau un nenorocit de scurtcircuit, angajații care nu șiau făcut treaba conform normelor trebuie să plătească în solidar cu instituțiile lor, ISU, Pompieri sau Electrica. În mediul privat, dacă un salariat greșește sau, mai rău, produce pagube firmei, plătește sub toate formele. La Stat prea merge totul de la sine, cu ascunsul sub preș, cu prea multă înțelegere… Pe Kovesi și Coldea i-au pus pe liber, dar niciunul nu a răspuns efectiv pentru abuzuri. E doar un exemplu!