Angajatul care munceşte mai puţin este mai sănătos. Cine petrece peste 40 de ore la birou, într-o săptămână, risca un nivel mai mare de stres şi de oboseală. Iar, în acest context, nici randamentul nu este cel dorit.
În ediţia de weekend a postului american de televiziune CBS, autorul Bob Rosner a vorbit despre implicaţiile aduse de suprasolicitarea la locul de muncă şi de orele suplimentare petrecute la birou. În ultima lui carte, publicată recent, "Boss's survival guide", Rosner este de părere că mai puţine ore de muncă sunt mai bune pentru sănătate şi pentru performanţă profesională.
Analizând piaţa muncii din SUA, autorul american a ajuns la concluzia că, pe săptămână, un angajat acumulează peste 4 ore suplimentare şi peste 60% dintre angajaţi obişnuiesc să muncească chiar şi atunci când sunt în vacanţă.
Studiile au mai arătat că, spre deosebire de bărbaţi, femeile obişnuiesc să petreacă mai mult timp la birou. Astfel, 54% dintre femei ajung la peste 9 ore de muncă pe zi, în timp ce numai 41% dintre bărbaţi dedică atâtea ore carierei.
Muncesc de plăcere sau de nevoie?
În acelaşi timp, trebuie luată în considerare şi situaţia economică. Rata şomajului în SUA este la cote dintre cele mai ridicate, iar fiecare angajat simte în ceafă răsuflarea şomerilor care abia aşteaptă să-i ia locul. Situaţia se poate aplica, cu uşurinţă, şi României. Niciun angajat nu se simte în siguranţă şi, de teamă să nu fie înlocuit, face tot posibilul pentru a nu fi remarcat negativ la birou. Astfel, ajunge să petrească ore suplimentare şi să muncească chiar şi în weekend, ori în concediu, doar pentru a fi sigur că este văzut de şef muncind.
Problema, atât în SUA, cât şi în România, este că se confundă ideea de cantitate cu cea de calitate a muncii.
Managementul şefilor
Una dintre soluţii este cea legată de "managementul şefilor", un termen folosit de autorul american pentru a sublinia importanţa negocierii cu angajatorul. Negocierea nu se poartă doar atunci când vine vorba despre mărirea de salariu, ci în permanenţă. "Negociază cu şeful tău asupra volumului de muncă, altfel, pe biroul tău se vor arunca toate taskurile şi proiectele", mai spune Bob Rosner.
Însă, ce faci dacă vrei să ajungi, într-o zi, la conducerea firmei? Dacă ai astfel de ambiţii, atunci, din instinct, nu-ţi poţi refuza şeful şi ai tendinţa de a accepta toate taskurile. Autorul american subliniază că, în acestă situaţie, se menţine valabil argumentul calităţii muncii.
Rosner atrage atenţia asupra faptului că mulţi dintre angajatorii americani percep angajaţii ca pe nişte maşini închiriate, pe care le folosesc după bunul plac, iar apoi le înlocuiesc cu altele noi. "Sunt extrem de rare cazurile în care şeful tău se va îngriji de tine şi va avea grijă la volumul de muncă pe care ţi-l repartizează. Tocmai de aceea, trebuie să ai grijă de tine. Şi, subliniez încă odată, cel mai important, pentru şefi şi pentru angajaţi, calitatea muncii este cea care face diferenţa. Când munceşti prea multe ore, nu te poti ridica în fiecare zi la nivelul aşteptărilor, din cauza acumulării oboselii şi a stresului. Aşa că, dacă vrei să o iei înaintea altora, trebuie să produci muncă de calitate. Şi aici vine momentul în care trebuie să pui limite la numărul de ore petrecute la birou".