Unul dintre cei mai cunoscuţi îndulcitori artificiali din lume urmează să fie declarat posibil cancerigen, luna viitoare, de către un important organism sanitar internaţional, transmite joi Reuters care citează două surse apropiate acestui demers.
Aspartamul, utilizat în produse precum băuturi dietetice sau în gume de mestecat, va fi declarat în iulie drept "substanţă posibil cancerigenă pentru oameni", pentru prima dată, de către Agenţia Internaţională pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC) din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Hotărârea IARC, finalizată la începutul acestei luni după o întâlnire a experţilor externi ai grupului, are rolul de a evalua dacă există sau nu un pericol potenţial, pe baza tuturor dovezilor publicate.
Nu sunt luate în calcul aspecte precum cantitatea pe care o persoană o poate consuma fără a se expune riscurilor. Această recomandare vine de la un alt comitet OMS de experţi în aditivi alimentari, cunoscut drept Comitetul de Experţi în Aditivi Alimentari (JECFA) al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), alături de autorităţi naţionale de reglementare.
Cu toate acestea, hotărâri similare ale IARC referitoare la alte substanţe au suscitat îngrijorări în rândul consumatorilor cu privire la utilizarea acestora, au condus la procese şi au pus presiune pe producători să schimbe reţetele şi să apeleze la alternative. Acest lucru a suscitat critici potrivit cărora evaluările IARC pot stârni confuze în rândul publicului.
Ce probleme poate crea aspartamul
Şi JECFA analizează aspartamul în acest an. Întrunirea a început la sfârşitul lunii iunie, iar constatările urmează să fie anunţate în aceeaşi zi în care IARC îşi face publică decizia, la 14 iulie.
Din 1981, JECFA a declarat că aspartamul este sigur pentru consum în limitele zilnice acceptate. Spre exemplu, un adult care cântăreşte 60 kilograme ar trebui să bea zilnic între 12 şi 36 de doze de băuturi dietetice, în funcţie de cantitatea de aspartam din acestea, pentru a fi expus riscului. Opinia sa a fost împărtăşită pe scară largă de autorităţile naţionale de reglementare, inclusiv în Statele Unite şi în Europa.
Un purtător de cuvânt al IARC a declarat că aceste constatări ale comitetelor IARC şi JECFA vor rămâne confidenţiale până în iulie, adăugând, însă, că acestea sunt "complementare", concluzia IARC reprezentând "primul pas fundamental pentru înţelegerea riscului de cancer". Comitetul pentru aditivi "realizează evaluarea riscurilor, care determină probabilitatea de apariţie a unui anumit tip de vătămare (de exemplu, cancer) în anumite condiţii şi niveluri de expunere".
Cu toate acestea, industria şi autorităţile de reglementare se tem că această concomitenţă a celor două demersuri ar putea stârni confuzie, potrivit unor scrisori din partea autorităţilor de reglementare din SUA şi Japonia, consultate de Reuters. "Solicităm ambelor organisme să îşi coordoneze eforturile în revizuirea aspartamului pentru a evita orice confuzie sau îngrijorare în rândul publicului", a scris Nozomi Tomita, un oficial din cadrul Ministerului Sănătăţii, Muncii Bunăstării Sociale din Japonia, într-o scrisoare datată 27 martie adresată directorului general adjunct al OMS, Zsuzsanna Jakab. Scrisoarea solicita, de asemenea, ca acele constatări ale ambelor organisme să nu fie făcute publice în aceeaşi zi.
Hotărârile IARC pot avea un impact imens. În 2015, comitetul său a concluzionat că glifosatul este "probabil cancerigen". Ani mai târziu, chiar dacă alte organisme, precum Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a contestat decizia, companiile încă resimt efectele hotărârii. Bayer din Germania a pierdut în 2021 al treilea recurs împotriva verdictelor tribunalelor americane care au acordat despăgubiri clienţilor care au pus cancerele cu care au fost diagnosticaţi pe seama glifosatului.
Deciziile IARC au fost vizate, de asemenea, de critici, existând voci conform cărora agenţia a stârnit temeri inutile cu privire la substanţe sau situaţii greu de evitat - munca în ture de noapte sau consumul de carne roşie au fost incluse pe lista factorilor "probabil cauzatori de cancer", iar utilizarea telefoanelor mobile a fost clasificată drept "posibil cauzatoare de cancer", situaţie similară cu aspartamul.
Sunt mulți ani de când este studiat
"IARC nu este un organism pentru siguranţa alimentară, iar analiza sa asupra aspartamului nu este exhaustivă din punct de vedere ştiinţific şi se bazează în mare parte pe cercetări discreditate", a declarat Frances Hunt-Wood, secretar general al Asociaţiei Internaţionale a Îndulcitorilor (ISA). Organismul, printre ai cărui membri se numără Mars Wrigley, o unitate Coca-Cola şi Cargill, potrivit Reuters, a declarat că are "îngrijorări serioase în privinţa evaluării IARC, care poate induce în eroare consumatorii".
Aspartamul a fost studiat mulţi ani. Anul trecut, un studiu observaţional realizat în Franţa pe 100.000 de adulţi a concluzionat că persoanele care au consumat cantităţi importante de îndulcitori artificiali - inclusiv aspartam - au prezentat un risc de cancer uşor mai mare. Cercetarea a venit după un studiu efectuat la Institutul Ramazzini din Italia, la începutul anilor 2000, care a constatat că unele tipuri de cancer la şoareci şi şobolani au fost asociate cu consumul de aspartam.
Cu toate acestea, primul studiu nu a putut dovedi că aspartamul a cauzat riscul crescut de cancer. De asemenea, metodologia utilizată în cazul celui de-al doilea studiu a ridicat unele semne de întrebare, inclusiv din partea EFSA.
Aspartamul este autorizat pentru utilizare la nivel mondial de către autorităţile de reglementare care au revizuit toate dovezile disponibile, iar producătorii importanţi de alimente şi băuturi apără de zeci de ani utilizarea acestui ingredient. IARC a declarat că a analizat 1.300 de studii în cadrul evaluării sale din iunie.
Prin includerea aspartamului pe lista substanţelor posibil cancerigene se doreşte motivarea mai multor cercetări, au declarat surse apropiate IARC. Însă, probabil va reaprinde totodată dezbaterile asupra rolului IARC, precum şi a siguranţei îndulcitorilor în general.
Luna trecută, OMS a emis o recomandare împotriva utilizării îndulcitorilor fără zahăr ca metodă pentru controlul greutăţii corporale. Recomandările au provocat furori în industria alimentară, care argumentează că aceste substanţe por fi de ajutor consumatorilor care doresc să reducă cantitatea de zahăr consumat.
sursa: Agerpres