Se știe că regina Maria era o foarte mare iubitoare de case, de interioare, de amenajări interioare. S-a scris mult despre palatele sale - din București, de la Balcic, de la Bran - pe care chiar regina le numea „casele mele de vis”.
Înainte, însă, de a putea „comanda” case de vis, pe vremea când era principesă, „se mulțumea” cu unele construcții mai mici. Despre această bucurie pe care și-o făcea principesa Maria ne-a vorbit dr. Ștefania Dinu, muzeograf, de la Muzeul Național Cotroceni.
„Principesa Maria a fost atrasă foarte mult de casele de mici dimensiuni, lucru pe care-l aminteşte în memoriile sale: «principesele şi reginele sunt sortite, fireşte, să trăiască în palate păzite de santinele şi poliţişti, case mari, cu încăperi multe şi poate tocmai de aceea, visurile mele se îndreptau spre căsuţe de ţară, adăposturi uşoare indiene, spre clădiri negândit de puţintele, cu acoperişuri de stuf şi împresurate de grădini în care orice feluri de flori ar creşte din plin»“, spune istoricul. Dar ce și-a construit principesa, chiar în curtea Palatului Cotroceni?
Un astfel de adăpost indian sau „coliba maori“ a fost realizat în grădina Palatului Cotroceni „Era - scria regina - încununat cu un acoperiş foarte larg de coceni zdrenţuiţi, iar în curticica lui de o palmă am sădit căpşuni, trandafiri şi mărgăritărel. Aici mi-am făcut obiceiul să mă joc cu copii, când erau mici. Eram foarte fericiţi în bordeiul nostru“.
„Sursa de inspiraţie a fost arta maori de la sfârşitul secolului al XIX-lea, la modă în Europa Occidentală. Chiar marea actriţă franceză Sarah Bernhardt (foarte apreciată de principesă, din punctul de vedere al vestimentaţiei şi al spectacolelor în care performa), își decora cabina de teatru cu obiecte maori, obiecte care erau deja prezente şi în sălile muzeelor europene”, spune dr. Ștefania Dinu.
Principesa Maria a fost și ea influențată de aceasta artă, prin intermediul celebrei reviste de arte plastice și aplicate „The Studio“, care prezenta în paginile sale, arhitectura indigenilor din Pacificul de Sud, completează istoricul. De altfel, principesă sau regină, Maria a României a fost tot timpul la modă, a fost la curent cu toate noutățile lumii.
Astăzi, căsța nu mai există. Dar „planurile acestei căsuțe se află în arhiva Muzeului Național Cotroceni, purtând o semnatură destul de ștearsă - G. Sc.- probabil G. Schnell. Ea a fost proiectată în primul rând ca o căsuță pentru ceai, un loc excentric, care să fie considerat una din atracțiile parcului și de aceea nu respectă simbolistica prototipului maori ce întruchipa: sacrul și lumescul. Așadar, «coliba maori» sau căsuța indiană nu reda în mod fidel arta tradiţională a civilizaţiilor indigene, ci se înscria în tendinţa de neconvenţional, pe care principesa o asocia cu acest tip de construcţie”, încheie dr. Ștefania Dinu. Domnia sa ne-a pus la dispoziție și o fotografie, pe care a descoperit-o, în cercetările sale, în arhiva Bibliotecii Academiei Române - Colecții speciale.