Un aspirant liberal m-a acuzat la Realitatea TV că nu apreciez inițiativa curajoasă a ministrului Culturii, cum l-o chema pe acesta, de a o propune pe Irina Rimes ca ambasador al lui Brâncuși. Ceea ce m-a cam scos din sărite. Azi, la rece, vă propun să recitim cugetările popularei artiste, așa cum au fost ele rostite, deloc cosmetizate.
Domnișoara Artistă a postat un scurt îndemn pe fb: "Nu mai citiți toate articolele care circula pe net cu titluri din cuvinte scoase din context. Acesta ar fi un articol de referință (n.n. o versiune cosmetică din Libertatea). Mulțumesc. Mâine , după ce trece febra, vom vorbi și noi despre lucruri relevante, cum ar fi evenimentul de pe 19 Februarie la Muzeul National de Arta. Noapte buna."
Am urmat îndemnul ei și i-am redat toate vorbele, în tot contextul lor.
Irina Rimes despre Ziua Națională Constantin Brâncuși: „Probabil o să postez despre asta. O să vorbesc cu oamenii de pe conturile mele printr-o postare.”.
Comentariul meu: Mi se pare o cugetare plină de subtilitate. Mai ales că introducerea acelui "PROBABIL" arată clar înclinația artistei spre meditație. Oamenii DE PE pe conturile ei (sociale, bineînțeles) au aceeași abordare metafizică a problemelor de cultură.
Irina Rimes: „Eu sunt mai mainstream. De mică am știut de Coloana Infinitului și m-a fascinat. Am fost la Târgu Jiu, am vizitat unele dintre lucrările domnului sculptor.”
Comentariul meu: Am citi și am recitit. Inițial nu am înțeles. Apoi am căutat să văd ce înseamnă MAINSTREAM. Am găsit. Înseamnă DE MASĂ, CURENT, ATITUDINE ÎMPĂRTĂȘITĂ DE MAI MULȚI OAMENI. E clar! Domnul sculptor a primit ambasadorul pe care-l merită, care i-a vizitat lucrările. Un ambasador de masă.
Irina Rimes: „N-am avut mereu tangență foarte foarte mare cu cultura, cu cultura ne-contemporană pentru că am fost și eu copil, am crescut la țară. În momentul când am început să-l descopăr pe Brâncuși, m-au fascinat lucrările lui că nu reprezentau neapărat cum se numesc. Se numește Poarta Sărutului, dar parcă nu înțelegeam de ce se numește așa”.
Comentariul meu pe pagina următoare.
Comentariul meu: Fascinația față de artă la Irina Rimes înseamnă mult mai mult decât v-ați putea închipui. Cum ar veni Coloana Infinitului nu s-a numit STÂLP au BĂȚ, așa cum arăta, ci sugera ceva ce te făcea să simți nevoia să intri în tangență cu cultura. Mai ales cu aia ne-contemporană.
Irina Rimes despre Coloana Infinitului: „Nu știam ce reprezintă, nu înțelegeam această abordare și când am văzut Coloana Infinitului pentru prima oară am avut impresia că mă întâlnesc cu ceva care nu era din lumea mea, dar parcă mereu a fost prezent în lumea mea.”
Comentariul meu: Prima cugetare pe care o putem încadra la declarație cu caracter cultural. Pe care că sunt sigur că cei care o urmăresc pe Irina Rimes o vor înțelege mai bine decât mine. Fiorul, teama de necunoscut care străbate întâlnirea artistei cu Coloana Infinitului m-a făcut să înțeleg ce l-a determinat pe ministrul Culturii să o aleagă. Cred că și pe domnia sa îl străbate același sentiment atunci când o vede pe tânăra și celebra cântăreață. Parcă nu e din lumea lui, dar este mereu prezentă...
O colecție de cuvinte, mesajul unei artiste trezită din somn, cu care nimeni nu a avut ideea să discute 20 minute despre Brâncuși înainte de conferința de presă, nu poate reprezenta un exemplu de promovare a culturii în rândul tinerilor.
Ca atare cred că în aceeași idee de promovare a culturii în rândul generației tik-tok, putem conta pe o inițiativă și mai îndrăzneață.
Cunoscutul manelist Tzanka Uraganu poate deveni Ambasador pentru Tristan Tzara. Amândoi scriu versuri, iar numele de scenă începe cu Tz. Mai mare asemănare nici că se putea găsi!
Nu credeți că are tangențe mai mari decât Irina Rimes cu Constantin Brâncuși?