Ministrul muncii, Mariana Câmpeanu, atrage atenţia asupra cererilor de creştere salarială: inflaţie, mărirea impozitelor şi scăderea nivelului de trai.

EVZ: Sunteţi de acord cu mărirea salariilor profesorilor? Mariana Câmpeanu: Da, reprezintă o prioritate pentru guvern. Dar modul cum a fost aprobată această lege este total populist şi nu rezolvă problema din învăţământ. S-a făcut o majorare foarte mare la profesorii universitari, peste 67%, pentru cadre din învăţă mânt care deja aveau salariile foarte mari. Pentru cei cu salarii mai mici, majorarea este în jur de 37%. Problema care se ridică în sistemul de învăţământ este aceea că tot mai puţine persoane vin din cauza salariilor şi tocmai pentru această categorie de persoane nu se rezolvă nimic cu această majorare. În afara acestui lucru, în nicio ţară din lume nu se face o majorare cu 50% dacă ceilalţi parametri ai dezvoltării economice nu sunt la fel de mari. Nu avem o dezvoltare economică, o productivitate a muncii şi o inflaţie atât de mari. Procentul care s-a dat nu are nicio justificare economică.

Cum veţi rezolva şi celelalte cereri de majorare salarială? Vom căuta să găsim o soluţie. Am constatat că a început să se conştientizeze pericolul crizei financiare, urmată de una economică. Considerăm că vom ajunge la o înţelegere din partea sindicatelor, o astfel de majorare nu este nici măcar în folosul salariaţilor. În momentul în care peste un milion de persoane cer o mărire cu 50% a salariului, este clar că impactul este major.

Care sunt pericolele?  Inflaţie, deficit bugetar foarte mare, creşterea taxelor şi a impozitelor. Scăderea nivelului de trai, în consecinţă.

Consideraţi bugetarii o categorie defavorizată? Dacă ne gândim că, în ultimii ani, salariile au crescut peste media productivităţ ii şi a început să apară un decalaj între bugetari şi cei din sistemul privat, în favoarea primilor, atunci nu mai este o discriminare.

Sunt multe persoane care au pensii foarte mici

Care au fost sumele alocate pentru mărirea pensiilor? De unde provin fondurile? Sumele pentru pensii au fost cuprinse în bugetul pe 2008, iar faptul că guvernul a hotărât să devanseze mărirea pensiilor în sensul calculării punctului de pensie cu 45% din salariul mediu pe economie, cu două luni, s-a bazat pe faptul că la bugetul de asigurări sociale s-a înregistrat un excedent. La presiunea parlamentului, a opiniei publice, legate de faptul că au crescut preţurile la gaze şi la unele produse alimentare, s-a acceptat devansarea cu 1 octombrie a măririi pensiilor. În aceste condiţii, este clar că a trebuit o subvenţie de la bugetul de stat şi a început recalcularea pentru persoanele care au lucrat în grupa I şi II de muncă. A fost nevoie, pe lângă bugetul aprobat pe 2008, de o subvenţie de la bugetul de stat de 1.300 de milioane.

Nu consideraţi că aceste măriri au şi un iz electoral? Nu. La fel s-a devansat şi în 2007. Atâta timp cât bugetul de asigurări sociale a putut suporta mai devreme o mărire de pensie, ea a fost acordată în fiecare an. Întâmplător anul acesta, mărirea a coincis cu alegerile. Nu puteam să frustrăm oamenii.

Cum îi veţi ajuta pe cei care au pensii foarte mici? Acestea nu sunt pensii, sunt tot felul de ajutoare sociale sau indemnizaţii. Pentru astfel de persoane care au aceste venituri, improprii spunându-le pensii, am început să facem o verificare în toată ţara să vedem dacă primesc venitul minim garantat, orice formă de ajutor care este prevăzută în sistemul social. În cazul în care aceşti oameni se confruntă cu situaţii speciale, avem ocazia să le acordăm nişte ajutoare.

Consideraţi că pensionarii sunt o categorie socială delicată? Este un subiect mai mult decât delicat, pentru că se referă la o categorie defavorizată din 1990, pentru care a trebuit să se facă eforturile din ultimii ani, pentru că pensiile lor erau dezastruoase, îngrozitor de mici. Încă mai avem de lucru cu aceste persoane care au astfel de venituri. Insist şi spun că subiectul este în continuare sensibil, pentru că încă sunt multe persoane care au venituri foarte mici.

Când vor avea pensionarii din România un trai decent? Este foarte greu ca un singur sistem, fie el şi cel al asigurărilor sociale, să rezolve această problemă. Trebuie să ne îndreptăm şi către comunităţile locale, care şi ele au o responsabilitate faţă de membrii comunităţii respective, acolo se adună taxe şi impozite care pot fi redirecţionate către ajutorarea acestor persoane.

„Sumele acordate acestor copii să fie mai mari“

Legea mamelor, care urmează să fie promulgată, rezolvă problemele femeilor care nasc gemeni sau tripleţi? Sunt două feluri de indemnizaţii. Una pentru mamă, care înseamnă o înlocuire a salariului pe care l-a avut, şi o alocaţie pentru copii. Nu are legătură indemnizaţia pe care o primeşte mama cu câţi copii naşte. Şi dacă năştea şi nu avea acest concediu, nu înseamnă că primea salariul în funcţie de câţi copii năştea. Ceea ce reprezintă o problemă este faptul că trei copii pe care îi naşti odată se cresc mult mai greu decât unul singur. Poate ar trebui gândit sistemul de alocaţii, sumele acordate acestor copii să fie mai mari, începând cu al doilea, respectiv cu al treilea copil.

Unde vă vedeţi după alegeri? Îmi doresc să fac parte din Parlamentul României, unde cred în continuare că pot să aduc ceva nou în domeniul asistenţei sociale, şi să pot să lupt pentru drepturile pensionarilor.

"În nicio ţară din lume nu se face o majorare cu 50% dacă ceilalţi parametri ai dezvoltării economice nu sunt la fel de mari. Nu avem o productivitate a muncii şi o inflaţie atât de", Mariana Câmpeanu, ministrul muncii

NOMINALIZARE. Mariana Câmpeanu, propusă ministrul muncii de Călin Popescu-Tăriceanu "Îmi doresc să fac parte din Parlamentul României, unde cred în continuare că pot să aduc ceva nou în domeniul asistenţei sociale, şi să pot să lupt pentru drepturile pensionarilor.", Mariana Câmpeanu, ministrul muncii

PROTOCOL. Alături de Traian Băsescu, la învestirea în funcţie

CONVINGERE

„O femeie înţelege mult mai bine necesităţile unei familii“

Mai sunteţi considerată „Doamna cu pensiile“? Pot fi asimilată în continuare cu sectorul acesta, pentru că cea mai mare parte din activitate am desfăşurat-o în domeniul pensiilor.

Este dificil să fiţi singura femeie ministru? Consider că, la Ministerul Muncii, viitoarele guverne ar trebui să se gândească să pună ministru o femeie, pentru că înţelege mult mai bine necesităţile unei familii, ale unui copil, ce înseamnă să ajuţi un bătrân. Toată problematica Ministerului Muncii cred că este mult mai bine înţeleasă de o femeie pentru că, în viaţă, s-a confruntat exact cu aceste probleme.

Politica este un mediu dur? Poate fi. Dacă te angrenezi în modul de abordare a politicii de către bărbaţi, dacă devii orgolioasă şi foloseşti violenţa verbală în abordarea problemelor, atunci este greu pentru o femeie. Dacă îţi păstrezi calmul şi puterea de convingere, pe care în general o femeie le are, eu cred că te poţi descurca.

Unde aţi copilărit? Într-un sat din judeţul Teleorman, care seamănă foarte mult cu cel descris în „Moromeţii“. De altfel, zona este foarte apropiată.

Ce amintiri păstraţi de atunci? Sunt legate de bunicii mei, care îmi satisfăceau orice dorinţă. Când mergeam la ei în vacanţă, mă aşteptau cu lucruri mai speciale, de exemplu grâu cu lapte, care mie îmi place foarte mult. Bunica mea îmi făcea în fiecare duminică gogoşi, una dintre prăjiturile preferate.

Un moment dificil din cariera dv.? Când am fost numită preşedinte la Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale, pentru că atunci am putut să descopăr amploarea fenomenului sărăciei la pensionari. Am constatat cât de puţin poţi să faci din acea postură, iar tot ce vrei să faci este legat de alte persoane.

Ce vă doriţi? Să nu dezamăgesc pe nimeni. În primul rând, pe propriii copii, care au foarte multă încredere în mine.

CV „Doamna cu pensiile“, pusă la Muncă

> S-a născut pe data de 1 mai 1948.

> În perioada 1984-1998 a fost şef serviciu în cadrul Comisiei Naţionale pentru Statistică.

> Este membru PNL din 1997.

> Între 1998-2001 a fost director general în cadrul Ministerului Muncii - Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Ilfov.

> În perioada 2001-2007 a ocupat funcţia de director executiv al Casei Judeţene de Pensii Ilfov.

> Mai 2007 - septembrie 2008, Mariana Câmpeanu a deţinut funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale.

> Din 25 septembrie 2008 este ministrul muncii.

> Este căsătorită şi are doi copii.