Oficialii europeni se grăbesc să impună noi măsuri pentru a combate schimbările climatice, despre care ONU spune că afectează, direct sau indirect, o serie de drepturi fundamentale ale omului garantate de legislația națională și internațională. Statele au astfel, obligația de a lua măsuri eficiente pentru a preveni și a remedia aceste efecte climatice și pentru a se asigura că toți cetățenii sunt protejați și au capacitatea necesară de a se adapta la criza climatică.
La începutul lunii curente, vicepreședintele Comisiei Europene a anunțat că se pregătește un proiect pentru a face mașinile electrice mai accesibile cetățenilor care doresc să le achiziționeze, prin scăderea prețurilor. Inițiativa prevede și întreruperea treptată a motorului cu combustie și implementarea unei taxe de poluare pentru producătorii de automobile. Toate aceste măsuri vor fi luate, potrivit oficialilor europeni, cu scopul de a reduce emisiile medii de carbon cu 55% în anul 2030. Uniunea Europeană vrea să își asigure astfel, poziția de lider mondial în transformarea economică și socială ce vizează combaterea schimbărilor climatice.
Încălzirea globală afectează toate continentele și toate țările, influențează activitatea economică, deteriorează infrastructuri și servicii. Astfel, autoritățile se angajează să creeze o “lume durabilă” pentru toți, însă aceasta necesită o acțiune imediată la nivel global, cât și în plan regional, național și local. Cum va primi România noile schimbări? În ce condiții va putea să facă față noilor provocări și care vor fi efectele acestora asupra populației?
Un studiu recent arată că interesul românilor pentru mașinile mai puțin poluante a crescut, iar 3 din 10 utilizatori autovit.ro își doresc să cumpere o mașină electrică sau hibrid prin programul de reînnoire a parcului auto. Se ridică, însă, următoarea problemă - în ce măsură vor diminua într-adevăr deciziile Uniunii Europene, efectele schimbărilor climatice și ale poluării? Ce noi situații vor fi generate în urma aplicării măsurilor oficialilor europeni?
La Bruxelles, tensiunile cresc, iar autoritățile și-au exprimat rezervele cu privire la implementarea noilor decizii întrucât se tem de revoltele cetățenilor. Impactul social al tranziției energetice și industriale va fi unul deosebit de mare. Vocile care au început să atragă atenția că, practic, cei care o duceau rău înainte o vor duce și mai prost în urma adoptării măsurilor UE, nu reprezintă doar persoane nemulțumite de pozițiile oficialilor, ci chiar oameni de știință.
Comisia Europeană a recunoscut că impactul măsurilor sale va fi inevitabil și va influența negativ viețile a milioane de cetățeni, dar a pus sub nas europenilor sutele de miliarde de euro disponibile pentru a atenua consecințele. Astfel de politici au, în realitate, substraturi mult mai adânci; miza nu este salvarea omenirii de schimbările climatice - dacă s-ar fi dorit acest lucru, se acționa începând cu principalele surse de poluare. Adevăratele noxe nu sunt distruse, însă, de nimeni.
În anii ’90, la scurt timp după ce și-a lansat versiunea online, revista Der Spiegel a realizat un documentar în care a abordat problema mașinilor electrice. Ancheta arată că valul de mașini menit, teoretic, să scadă nivelul poluării, va da naștere unei noi probleme. Motorul electric al mașinii emană așa-numiții curenți vagabonzi, care sunt produși începând de la un specific nivel de tensiune. Sub acest nivel, nu se simt și nici nu afectează imediat sănătatea, însă ei există. Petrecând ani de zile la rând sub influența acestor curenți, organismul uman va fi negreșit afectat. O altă problemă este cea a reutilizării sursei. Mașinile în cauză mai dețin, pe lângă baterie, și un fel de turbină care produce curent. Când frânezi, totul se colectează, iar sursa revine mașinii. Astfel, poluarea electrică ar putea fi mult mai nocivă populației.
La nivel global, pe fondul reducerii emisiilor gazelor de seră, se mai propune și reducerea consumului de carne și lactate. La finalul lunii iunie, Comisia pentru schimbările climatice din Marea Britanie a transmis oficialilor că ar trebui să recomande cetățenilor să reducă consumul produselor amintite, pe fondul protejării propriei sănătăți, dar și a mediului. Consilierii Comisiei au informat că bovinele reprezintă una dintre sursele principale care duc la încălzirea planetei, iar potrivit estimărilor lor, până la jumătatea secolului XXI, consumul alimentelor menționate ar trebui să fie redus cu un procent de 35%.
Conceptele prezentate de consilierii Comisiei pentru schimbări climatice seamănă foarte bine cu o parte dintre informațiile promovate în documentarul „Cowspiracy: The Sustainability Secret”, regizat de Kip Andersen și Keegan Kuhn. Filmul documentar analizează mai multe probleme ecologice, printre care și încălzirea globală și schimbările climatice, sugerând că animalele, cu precădere bovinele, reprezintă o sursă principală de distrugere a mediului. În documentar mai sunt analizate și teme legate de consumul de apă, defrișări, zone moarte ale oceanelor etc.
Informațiile au stârnit multe controverse în spațiul public. Uniunea Oamenilor de Știință a contestat ideea că majoritatea gazelor cu efect de seră sunt cauzate de agricultura animală, așa cum se prezintă în film. Acest aspect este contrar consensului oamenilor de știință care au stabilit că principala cauză este reprezentată de emisiile de combustibil fosil.
Probabil dacă am dori să combatem schimbările climatice, ne-am îndrepta mai mult atenția, de exemplu, spre popoarele indigene din pădurea Amazoniană. Datorită capabilităților specifice, cunoștințelor, tradițiilor și respectului pentru natură, ele ar putea oferi soluții creatoare de adaptare climatică, dacă nu rămân marginalizate și dacă li se vor lua în considerare opiniile, în contextul promovării fără prejudecăți a unei cooperări internaționale bazate pe noi premise.
Un album de fotografii lansat, recent, de artistul Sebastião Salgado, surprinde călătoriile acestuia în pădurea Amazoniană, printre grupurile indigene. Lucrările fotografului sunt documentate, pe scurt, și arată că aceste popoare ar putea să ne învețe o lecție. Deși sunt considerate drept parte din “preistoria umanității”, triburile ar putea fi “viitorul” salvator al planetei. În introducerea albumului, Sebastião Salgado notează că speră ca “peste 50 de ani, această carte să nu reprezinte imaginea unei lumi pierdute”.
Practicile agricole ale comunităților indigene, care au gestionat în mod durabil biodiversitatea naturală a pădurii timp de milenii, rămân dovadă a faptului că se poate. De altfel, mai mulți oameni de știință au atras atenția în acest sens. Cel mai recent caz este cel al arheobotanistului Dolores Piperno, de la Muzeul Național de Istorie Naturală Washington DC și Smithsonian Tropical Research Institute din Panama. Aflat cu echipa sa în operațiuni de cercetare, el a semnalat diferențe dintre păduri aflate la mici distanțe depărtare. Cele asociate comunităților indigene s-au dovedit a fi cele mai puțin afectate de intervențiile umane, cu toate că triburile își cultivau aici hrana.
În condițiile în care schimbările climatice, dar inclusiv măsurile care se iau pe fondul acestora influențează nu numai ecosistemele naturale, dar și viețile oamenilor, a generațiilor actuale și a celor viitoare, eforturile în direcția atenuării consecințelor dereglărilor climatice ar trebui să fie luate pentru a asigura securitatea și sănătatea tuturor, ambele aspecte fiind necesare pentru consolidarea unei societăți "durabile".